Gabon – ultimul paradis

“E ceva intangibil in aceste lo­cu­ri, ceva ce scapa inte­le­ge­rii mele, insa reuseste sa imi atraga in mod covirsitor credinta… Nu cred ca sint locuri primitive. Sint locuri ab­so­­lute, care nu preced si nici nu urmea­za istoria noastra pentru ca, pur si simplu, ele reprezinta originea.“ Fratele Pierre avea doar douazeci si ceva de ani cind si-a tras piroga la mal, dupa doua saptamini de navigat prin lagunele Iguel si Fernan Vaz, si a fondat mica misiune Sf. Ana. Si-a adus aici biserica, impachetata la propriu, biserica pentru care a renuntat la mostenirea generoasa pe care ar fi primit-o ca intii nascut al unei familii din inalta burghezie: o constructie din fier batut, opera lui Gustave Eiffel, avanpostul viitorului in jungla trecutului. Singura biserica geamana a Turnului Eiffel functioneaza in continuare, oxidata dupa atitia ani si dupa atitea anotimpuri ploioase violente. Credinciosilor minati de viziuni filantropi­ce le-au urmat noi misionari, in cautarea ultimelor paradisuri necontaminate de pe Pamint. Chiar pe plajele din apropiere de Petit Loango, naturalistul american Mike Fay s-a asezat obosit si a privit forta linistita a elefantilor, dupa o calatorie (la Megatransact) transformata intr-un faimos documentar si un lung reportaj-jurnal publicat de National Geographic intre 2002 si 2003.

Stapani pacifisti a doua regnuri salbatice

Dupa 3.200 de kilometri parcursi pe jos in 15 luni de traversare a junglei, Mike Fay asista neincrezator la un spectacol pe care nu si-l imagina ca fiind inca posibil: gazele, bizoni, maimute, elefanti care se indreptau netulburati dinspre desisul padurii spre coastele goale ale Oceanului Atlantic, nepasindu-le de prezenta lui, stapini pacifisti a doua regnuri salbatice. „Aici animalele nu mai vazusera o alta fiinta umana inainte de mine“, povestea emotionat Fay. O senzatie privilegiata, despre care se credea ca nu mai poate fi traita, extinsa fiind de inexorabila patrundere a civilizatiei pina in „inima neagra“ a Africii. Calatoria lui Fay a avut, pentru Gabon, acelasi impact revelator pe care il avusese inainte opera lui Albert Schweitzer la Lambaréné. Cind medicul german cistiga Premiul Nobel pentru Pace in 1952 pentru activitatea desfasurata in satul sau, Gabon, un teritoriu necunoscut isi cistiga locul pe harta istoriei. Odata cu expeditia lui Mike Fay, oameni de stiinta si specialisti care se ocupa de mediu au descoperit Gabonul ca pe o ultima si pretioasa fortareata naturala a Africii, „Abisul verde“, dupa cum l-a definit Fay.

Situatie care l-a fortat pe presedintele Omar Bongo sa ia o hotarire fara precedent: pe data de 4 septembrie 2002, in timpul conferintei internationale de la Johannesburg, a anuntat infiintarea a 13 parcuri nationale – cel mai mare e parcul de la Minébé, de 7.560 de kilometri patrati acoperiti integral de padure ecuatoriala, iar cel mai mic, parcul Mayumba, are doar 80 de kilometri patrati, o fisie de plaja aurie, insumind un total de 30.000 de kilometri, mai mult de 10% din suprafata tarii. Cel mai accesibil dintre toate parcurile (Gabon are doar 600 de kilometri de strazi asfaltate si 7.600 de drumuri de pamint, pe o suprafata aproape la fel de mare cit cea a Frantei) si primul care a fost pus sub tutela, in 1946, e Parcul Lopé-Okanda. Teritoriu acoperit in cea mai mare parte de o deasa padure pluviala, parcul ascunde, in nord, numeroase deschideri de savana, marturie a ultimei ere glaciare, ceea ce il face foarte bogat in flora si fauna (mai mult de 1.500 de specii au fost catalogate pina acum, dar cercetarile continua), cu specii dintre cele mai diverse – cele mai mari concentratii de elefanti si maimute de cimpie se gasesc aici, dar si in Parcul Ivindo. Mai mult, o incredibila raritate o reprezinta siturile neolitice cu desene rupestre, etapa a emigrarii populatiei bantu spre coasta. In nord, granita natu­rala e Ogooué, riul cel mai lung din Gabon (1.200 de kilometri), care izvoraste in Congo si se varsa in ocean, intre mlastinile de la sud de Port Gentil. Aici si-au inceput primii colonizatori, comerciantii portughezi, desci­frarea acestui tinut: gabão e numele pe care l-au dat estuarului riului Komo, situat mai la nord (unde se afla capitala Libreville) si care, prin forma, amintea de o „haina cu gluga“.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din turism