Fidelitate sau infidelitate?

Astazi totul iti e permis, dar judecind lucrurile cu discernamint, ajungi sa te intrebi daca totul iti este folositor. Intre magia unei iubiri interzise si ravagiile pe care aceasta le poate aduce in viata ta si a celor din jurul tau, infidelitatea se dovedeste a fi un pacat extrem de dulce si de periculos, in acelasi timp.

Fidelitate sau infidelitate?

Astazi, la citiva ani buni de la infaptuirea revolutiei sexuale a anilor ‘60, exista o adevarata mitologie a infidelitatii, care prolifereaza, cum bine stiti, in tot felul de publicatii si chiar carti „emancipate”. Se afirma ca omul este facut sa fie infidel si ca infidelitatea este chiar buna pentru o relatie de cuplu, pentru ca te scapa de rutina si poate reaprinde focul pasiunii. Filosofia sustinatorilor li­bertinajului sexual postuleaza ca infidelitatea il face pe barbat sa fie barbat si pe femeie sa fie femeie. Unele autoare feministe isi incurajeaza suratele sa-si explo­reze fanteziile sexuale in afara cuplului ca o modalitate de lupta pentru drepturi egale cu ale barbatilor. Iar barbatii sustin ca o mica aventura extraconjugala nu face decit sa adauge sare si piper relatiei maritale.

In cartea Iubirea fata de aproapele (editura Trei), Pascal Bruckner pune in gura personajului sau, un barbat de 30 de ani, cu o casnicie careia nu avea ce sa-i reproseze si o cariera pe masura, dar care hotaraste sa-si insele sotia perfecta din plictiseala, din rutina, din dorinta de libertate, urmatoarele cuvinte: „Inselarea este intotdeauna doar sora geamana a casatoriei, supapa de siguranta care face ca viata unul linga altul sa fie su­portabila. Ea mimeaza despartirea ca sa intareasca lanturile“. Din pacate, experienta ne arata ca, oricit de tentanta ar fi o astfel de aventura (din motivele aratate mai sus), in realitate lucrurile nu stau tocmai asa cum am vrea sa credem.

Si daca argumentele de tip moral sint cu totul depasite in zilele noastre, poate n-ar strica sa luam in seama macar argumentele psihologice care ne avertizeaza ca jocul de-a iubirea pe mai mul­te fronturi nu este tocmai safe pentru practicantii sai. Pledind pentru fidelitate (aleasa, nu impusa), Oltea Joja spune ca „unul dintre avantaje este faptul ca nu mintim si ca astfel sintem in acord cu noi insine. Cred ca oamenii nu sint facuti sa minta si, atunci cind o fac, lucrul acesta le creeaza un mare disconfort psihic. Apoi, e mai comod sa nu inselam, pentru simplul motiv ca atunci cind o facem ne cream singuri o gramada de incurcaturi si probleme. Cred ca daca in loc sa alegem sa ne inse­lam partenerul alegem sa luptam pentru cuplul nostru, vom fi mai bogati, mai complecsi. Nu in ultimul rind, alegind sa fii fidel partenerului tau, iti scutesti copiii de o suferinta enorma.

Copiii sint cei mai afectati in astfel de situatii, iar eu am in terapie citiva copii din astfel de familii, care au niste crize emotionale din care nu stiu cum vor iesi, nu stiu ce fel de adulti vor deveni… Raspunderea pe care o purtam in astfel de situatii, nu numai fata de partener, dar si fata de copii, este enorma. In aceasta privinta, cred ca oamenii nu sint cu adevarat constienti de consecintele faptelor lor“.

Fidelitatea este, asadar, o forma de autoaparare fata de noi insine, care ne fereste de multe traume. Este, pina la urma, o forma de igiena psihica. Psiho­logii sus­tin ca astazi, cind lumea intreaga se lasa furata de valul timpului modern, obsedat de progres si de viteza, femeile si barbatii care aleg sa-si fie fideli unul altuia sint cei care se afla in avangarda. E o ras­tur­nare de situatie destul de ciudata: in epocile trecute, cind preotii ne conduceau viata, cind ordinea sociala ne inchidea pe fiecare in patratica sa si cind fidelitatea rima cu eternitatea, vagabondajul sexual era apanajul rebelilor. Astazi, zapping-ul se practica peste tot, chiar si in viata intima si, mai mult, lucrul acesta este valorizat, chiar cu riscul unui puternic sentiment de vertij.

Astfel incit fidelitatea ajunge sa devina o forma de a ne proteja de propriul desfriu, dificil de controlat si, ca atare, cu un potential devastator. Ramine la latitudinea fiecarui cuplu sa-si defineasca propriul contract de fidelitate, adica ce este si ce nu este permis sa faci si pina unde: sa dansezi, sa flirtezi, sa faci sex... Oamenii de azi au standarde diferite in aceasta privinta si ceea ce intr-un cuplu poate fi de neacceptat, in altul poate fi perfect normal.

Debarasata de morala iudeo-crestina, fidelitatea de azi nu se mai defineste carnal, dar se recompune sub o forma mai spirituala. Fiecare trebuie sa-si inventeze propria forma de fidelitate, dupa propriile necesitati. „Iubirile contingente“ ale celebrului cuplu Simone de Beauvoir – Jean-Paul Sartre par sa fi iesit din trend. Dupa rigorile mariajelor rationale din trecutul de-acum indepartat si dupa excesele pasionale ale mariajelor (moderne) din dragoste, s-ar parea ca secolul XXI e pe punctul de a inventa o noua forma de iubire: iubirea rationala.

In aceste conditii, ce inseamna astazi sa-ti inseli partenerul? E foarte simplu: ori de cite ori faci impreuna cu altcineva ceva ce n-ai vrea sa stie partenerul tau inseamna ca l-ai inselat. Cumparaturile secrete, impreuna cu cel mai bun prieten al sau, pentru cadoul de ziua lui, nu se pun. Dar a avea ginduri „jucause“ legate de acel prieten in timp ce faci cumparaturile, da, asta intra la socoteala. Daca ceea ce faci are consensul partenerului tau, atunci n-ai decit sa dansezi toata noaptea cu prietenul tau din scoala primara si sa va tineti de mina in timpul cintecului vostru preferat, dar daca vrei ca jumatatea ta sa nu afle despre asta, atunci nu-i bine.

Bineinteles ca toate astea sint mult mai usor de scris decit de facut. Oricine face ceva, macar din cind in cind, despre care n-ar vrea sa stie partenerul sau – fie si doar un schimb de mail-uri ceva mai dulce decit s-ar cuveni sau o privire incrucisata cu frumosul vecin de palier –, nimeni nu-i imun. Orice relatie, fie ca are doua luni sau 20 de ani, este inconjurata de ispite. Depinde de fiecare in parte daca le trateaza sau nu cu discernamint. Oricit de bine te-ai ascunde de partenerul tau, ramine faptul ca in adincul inimii tu stii ca l-ai inselat, chiar daca ai facut-o doar in gind. Cind e vorba de infidelitate, e adevarat ca ceea ce el (sau ea) nu stie nu-i poate face rau, dar iti poate face tie, pentru ca, in fata ta, ceea ce stii tu conteaza cel mai mult.

Arhiva revistei ELLE

Foto:Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle