Emma Thompson refuză să lucreze pentru un studio de film care acordă o a doua șansă unui hărțuitor sexual

Ai accepta să lucrezi pentru o companie care numește într-o poziție-cheie un bărbat acuzat în urmă cu un an de hărțuire sexuală? Actrița Emma Thompson a refuzat. Și și-a dat demisia trimițând studioului Skydance Animation o scrisoare vehementă, plină de întrebări pertinente.

Emma Thompson refuză să lucreze pentru un studio de film care acordă o a doua șansă unui hărțuitor sexual

Luna trecută, Emma Thompson a părăsit distribuția filmului de animație 'Luck', aflat încă în producție, fără prea mare tam-tam. Informația a fost confirmată abia atunci când mai multe publicații din industrie, precum Variety, au dat știrea. Dar acum iată că a ieșit la iveală și incendiara scrisoare de demisie pe care Emma Thompson a trimis-o studioului care produce filmul, Skydance Media, unul dintre cele mai prestigioase studiouri hollywoodiene. Motivul este, evident, cel bănuit de majoritatea celor interesați de subiect: numirea lui John Lasseter în fruntea Skydance Animation.

Și ca să vă reîmprospătăm memoria, John Lasseter este autorul unor filme de mare succes produse de Pixar, printre care „Toy Story' și „Toy Story 2', „A Bug’s Life', „Cars' și „Cars 2'. În 2006, atunci când Pixar a fost achiziționat de Disney, Lasseter a fost numit director de creație atât pentru Pixar, cât și pentru Walt Disney Animation Studios, poziție din care a supervizat alte producții de succes, precum „Wall-E', „Up' și „Toy Story 3'.

Dincolo de cariera sa de succes, John Lasseter este și unul dintre personajele cu renume acuzate public în 2017, atunci când mișcarea #Metoo a pus pe tapet toate acele cazuri în care bărbați influenți din lumea filmului, în frunte cu Harvey Weinstein, au profitat de pozițiile lor de putere, hărțuind și abuzând femei. Lasseter a recunoscut că se face vinovat de câteva „îmbrățișări nepotrivite' și alte „mișcări greșite' și s-a retras timp de șase luni din viața (și atenția) publică. În iunie 2018, Disney a anunțat plecarea sa definitivă din companie.

Dar iată că, la doar câteva luni după aceea, lui John Lasseter i se oferă o poziție de top în cadrul Skydance Media, ba mai mult angajaților studioului li se trimite un e-mail în care li se spune că Lasseter și-a cerut scuze pentru comportamentul său din trecut și li se cere să-i acorde credibilitate și posibilitatea unei noi șanse. În plus, președinta companiei Paramount Pictures Animation, care are un acord de distribuție cu Skydance, decide să facă o mișcare cumva neobișnuită și care ridică numeroase semne de întrebare: se întâlnește cu angajatele companiei pentru a le spune că pot oricând refuza să lucreze alături de Lasseter.

Am făcut această lungă introducere, pentru a înțelege de ce Emma Thompson este atât de vehementă în scrisoarea ei. Pentru că, spune Emma, la mijloc este o cacialma. Nu este prima oară când Emma Thompson este vocală în legătură cu acest subiect. În ianuarie, anul trecut, într-un interviu acordat BBC, ea declara: „Toate femeile, fără excepție, începând de la vârsta de 8 ani, au câte o poveste de spus. Iar dacă asta vă îngrozește, atunci deschideți bine ochii, pentru că trăim într-o societate sexistă!'

Scrisoarea de demisie a Emmei Thompson include întrebări, pe care orice studio și orice angajator onest din lumea asta ar trebui să și le pună:

• Dacă, timp de zeci de ani, un bărbat a atins femei într-un mod nepotrivit, de ce și-ar mai dori o femeie să lucreze pentru el, dacă singurul motiv pentru care acum nu o mai atinge este stipularea în contractul său că trebuie să se poarte „cu profesionalism'?

• Dacă un bărbat a dovedit, decenii la rând, lipsă de respect față de femeile alături de care a lucrat, de ce ar crede femeile cu care lucrează acum că respectul pe care li-l arată nu este altceva decât un comportament trasat de terapeutul lui sau contractul său de angajare? Mesajul pare a fi: „Învăț să simt mai mult respect față de femei, așa că vă rog să aveți răbdare cât lucrez la asta. Nu e ușor deloc!'.

• S-au spus multe în legătură cu acordarea unei noi șanse. Dar lui John Lasseter i se plătesc milioane de dolari pentru a primi această a doua șansă. Cât li se plătește angajaților de la Skydance pentru a-i acorda această a doua șansă?

Dacă John Lasster și-ar fi înființat propria companie, atunci fiecare angajat ar fi avut ocazia de a alege între a-i acorda sau a nu-i acorda o a doua șansă. Dar angajații de la Skydance care nu vor să-i acorde o a doua șansă trebuie să rămână și să se simtă inconfortabil sau să-și piardă locul de muncă. Oare nu cumva John Lasseter ar trebui să fie CEL care își pierde locul de muncă, în cazul în care angajații nu sunt dispuși să-i acorde o a doua șansă?

• Skydance a dat publicității faptul că nici o femei e nu a primit compensații de la Pixar sau Disney în urma hărțuirii exercitate de John Lasseter. Dar, având în vedere toate abuzurile la care au fost supuse femeile care au acuzat public bărbați puternici, oare asta înseamnă că nu a existat hărțuire sau că acele femei nu au muncit într-un mediu de lucru ostil? Ar trebui să ne simțim ușurate că femei care au simțit că li s-ar putea compromite cariera NU au primit bani?

Finalul acestei scrisori este deopotrivă emoționant și concludent, pentru spiritul epocii în care trăim: „Sunt conștientă că un mod de a gândi, care a dăinuit timp de secole, când bărbații s-au simțit îndreptățiți să dispună de corpurile femeilor, fie că le-a plăcut sau nu, nu se va schimba peste noapte. Sau într-un an. Dar, în același timp, sunt conștientă că, dacă cei care au fost vocali – așa cum am făcut-o eu – nu vor lua genul acesta de atitudine, atunci e foarte improbabil ca lucrurile să schimbe în ritmul necesar pentru ca generația fiicei mele să fie protejată'.

Evident, decizia Emmei Thompson a fost aplaudată de activiste. Melissa Silverstein, fondatoarea site-ului feminist womenandhollywood.com a postat pe Twitter următorul mesaj: „Aceasta este mai mult decât o scrisoare deschisă. Thompson a dat publicității un strigăt de revoltă. Sperăm că și alții, care au putere și se bucură de privilegii, i se vor alătura lui Thompson în denunțarea abuzurilor de putere și a celor care fac posibile aceste comportamente toxice.'

Sper ca demersul Emmei Thompson, atât de articulat și pertinent, să nu rămână unul izolat, iar femeile influente din diverse domenii, a căror voce contează, să-i urmeze exemplul. În cele mai multe cazuri, decizia de a părăsi un film, un proiect în derulare, o poziție de top doar pentru a face un statement poate părea suicidară, din punctul de vedere al carierei (sau chiar și social). Dar dacă vrei un motiv suficient de puternic, gândește-te că în locul ACELEI femei hărțuite sau abuzate ai putea fi chiar tu! Sau sora ta! Sau fiica ta!

P.S.: În timp ce scriam aceste rânduri, fiica mea Ana, care are 10 ani, a plecat de la școală singură, către casă. Știam când termină orele, așa că am sunat-o. Nu mi-a răspuns, și am apelat-o de mai multe ori (orice mama care a trecut printr-o experiență similară știe despre ce vorbesc!). Am intrat în panică, așa că am sunat mamele unor colege. Ana era în autobuz, în drum către casă, doar că-și uitase telefonul pe silențios. Poate că reacția mea pare disproporționată. Dar dacă o femeie în toată firea nu se poate simți în siguranță atunci când lucrează pentru unul dintre cele mai mari studiouri de film din lume, cam cât de în siguranță e o fetiță, singură pe stradă într-un orășel de lângă București? Ca și Emma Thompson, visez ca generația fiicei mele să fie protejată de astfel de pericole. Poate că o lume în care hărțuirea și abuzurile sexuale de orice fel să nu mai existe pare o utopie. Dar doar denunțîndu-le public, o lume în care femeile să se simtă în siguranță, oriunde și oricând, la serviciu sau pe stradă, va fi mai aproape de noi.

Citește și:
Emma Thompson a fost onorată cu titlul „Dame Commander of the British Empire'

Foto: Arhiva Revistei ELLE

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din lifestyle