Dreptul la vot – mic ghid de utilizare

Si accentul cade pe „utilizare‟. Pentru ca, oricat de futil ar parea acum, dreptul la vot a fost castigat cu mare greutate (mai ales pentru femei) si suntem obligati sa il folosim.

Dreptul la vot – mic ghid de utilizare

La 18 ani iti „castigi‟ dreptul de a vota. La acea varsta e foarte fun, e ceva nou, ceva ce nu ai putut face pana atunci, ceva ce iti era, intr-un fel, interzis. De-abia astepti sa ai si tu o stampila pe spatele buletinului, cu care sa te mandresti. Iti aminesti de momentele in care erai mic si mergeai cu parintii sau bunicii la vot si ii asteptai pentru cateva secunde, pana cand stampilau acea hartie miraculoasa, pe care apoi o bagau intr-o cutie mare si misterioasa. Acum poti face si tu asta, desi nu prea ai habar cine sunt candidatii, pentru ce functie se intrec, avand doar cateva idei vagi auzite pe la televizor si in discutiile dintre membrii familiei.

Dupa cativa ani, timp in care termini liceul, mergi la facultate, te-ai lovit de o suta sau poate o mie de experiente noi cu care viata de adult (care isi intra, din ce in ce mai mult, in drepturi) vine la pachet. Parca a vota nu mai este atat de inedit. Ai inceput sa stii mai multe despre oameni aflati la conducerea statului, ai auzit despre scandaluri, despre fraude, coruptie, furt, faradelegi. Ai urmarit buletinele de stiri, diferite dezbateri pe la televizor, ai vazut ce si cum se intampla in Bucuresti sau in tara. Si poate incepe, din ce in ce mai mult, sa ti se inradacineze si tie ideea pe care o tot auzi in jur – nu o sa se schimbe niciodata nimic, toti sunt la fel, nu ai cu cine vota.

Dar oare este chiar asa? Si daca este, ar trebui oare sa renuntam si sa ne resemnam? Letargia a inceput din ce in ce mai mult sa ne caracterizeze. Da, vrem sa vedem schimbari si nu avem rabdare, vrem sa le vedem acum, si cand acestea nu apar, de ce sa ne mai obosim cand putem foarte bine sa ne resemnam fara sa ne simtim vinovati pentru ca stim, cu siguranta (ne-am putea paria viata) ca „toti sunt la fel‟?

Oare ce s-ar fi intamplat, unde am fi fost acum, daca cei care au luptat, mai intai pentru intemeierea acestui stat, apoi pentru cucerirea autonomiei, a independentei si a tuturor drepturilor de care noi ne bucuram astazi, cei ale caror nume poate ni le mai amintim vag de la orele de istorie, ar fi renuntat, dupa una-doua incercari, pentru ca, nu-i asa, au obosit si oricum nu vedeau nici o schimbare imediata?

Din pacate, in ziua de astazi, in lumea internetului care nu ne pune limite in absolut nici o privinta, ne este foarte usor sa ne comparam tara cu altele, mult mai dezvoltate. Si nu este gresit sa facem asta, dar nu ar trebui sa uitam vreun moment ca orice lucru pozitiv, orice lucru bun, orice lucru care merita, a fost construit in timp si cu foarte multa lupta. Nu cu resemnare.

Este foarte ironic si foarte trist cand te gandesti ca tocmai cei care (mai) au puterea sa schimbe ceva nu sunt constienti de acest lucru si, mai mult decat atat, il neaga cu vehementa, invocand un lait-motiv deja devenit absurd. Libertatea nu este apreciata la adevarata ei valoare, dreptul la vot nici atat. Ne-am nascut intr-o societate care le-a castigat pentru noi in trecut, asa ca avem impresia ca ni se cuvin si ca vor fi mereu acolo. Petrecem mult timp gandindu-ne si discutand despre cum ar trebui sa stea lucrurile, dar cand vine vorba sa depunem chiar si cel mai mic efort, nu o facem. De ce? Nu suntem constienti de puterea noastra.

Ei bine, poate a sosit vremea sa incercam. Pur si simplu, sa incercam. Nu e un efort atat de mare sa pierzi 20 de minute informandu-te despre cine candideaza, unde, si ce anume isi propune sa faca, si inca 5 minute ca sa pui o stampila pe un buletin de vot. Hai sa incercam, din nou si din nou, pana cand incepem sa vedem cum, incet-incet, se schimba ceva. Schimbarea incepe de la tine, dar este subtila, nu te astepta sa vezi o tara transformandu-se peste noapte. Nici macar nu conteaza cu cine votezi, atat timp cat optiunea ta este facuta in mod informat si cantarit.

Mi se pare ca situatia se aseamana intr-un fel cu cea din bancul cu omul care isi dorea foarte mult sa castige la loterie, dar nu isi cumpara bilet pentru nici o extragere. Daca continuam sa ramanem in starea de nepasare si de resemnare, cu siguranta lucrurile nu se vor schimba niciodata (in bine). Dar daca chiar facem efectiv ceva, oricat de neinsemnat sau neimportant ni s-ar parea, incepand chiar cu exercitarea acestui drept prevazut in Constitutie, pentru dobandirea caruia au luptat atat de multi oameni, poate, doar poate, exista o sansa sa se intample ceva. Ai de gand sa profiti de ea?

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle