Despre dreptul la drept

Nu stiu nici pana in ziua de azi cum mi-a ajuns in mana, dar citeam la un moment dat pe un flyer crestin-ortodox, menit sa convinga femeile sa nu recurga la avort, ca embrionul uman are, incepand de la trei luni, deja definite preferintele in materie de miros, gust si culori.

Despre dreptul la drept

Habar nu am de unde isi obtin informatiile redactorii de la acea publicatie, sau daca ele sunt adevarate, dar ma gandeam ca asa ar avea sens faptul ca de cand ma stiu, am detestat patrujelul. Si tin minte ca, atunci cand eram mica, adultii tot insistau: E asa de bun, o sa-ti placa mult cand o sa te faci mare”. Ghici ce? Sunt „mare” si tot nu servesc patrunjel. Sau ca, in pofida efortului de a-mi impune ca scoicile sunt o delicatesa rara, in special servite proaspete, intr-un restaurant cu stele Michelin, mie imi intorc stomacul pe dos. Ma deranjeaza la ele… mirosul, gustul si textura cartilaginoasa. Adica tot. Si ma bucur ca nu ma obliga nimeni sa mananc asa ceva. Dar in schimb, ador crevetii!

Si nu ma pot abtine sa nu fac o analogie intre mancare si orientarea sexuala, pentru ca gusturile nu ar trebui sa se discute. Si daca e adevarat, si multe dintre preferintele culinare sunt predefinite din uter (cf. acelui flyer crestin-ortodox), de ce aceasta teorie nu s-ar aplica si in cazul sexualitatii?

Aveam trei ani si eram la gradinita cand m-am amorezat de Iulian, un coleg din grupa mica. Bine, nu stiam sa-mi identific emotia, dar atunci cand il vedeam, ochii mi se lipeau de el, inima imi batea inima mai repede si chipul lui imi revenea in minte inainte de culcare, ca un vers repetat in delir de un vinil spart. Nu a aflat niciodata. Cum nici eu nu mi-am dat seama pe atunci ca Eugen, un alt coleg de gradi, care voia sa ne jucam in fiecare pauza, si care facea schimb de pachetel cu mine daca mi se parea mai interesant al lui, era probabil amorezat de mine. Deci sa nu-mi spuna nimeni ca cei mici nu au interes romantic sau preferinte de toate felurile, pentru ca, retrospectiv, imi dau seama ca nu e asa. Unele lucruri despre tine le stii pur si simplu. Dintotdeauna.

O poveste similara, despre cum ii placeau baietii inca dinainte sa-si poate defini trairile, am auzit si de la Alin, camarad inca din copilarie cu una dintre cele mai bune prietene ale mele, pe cand eram toti trei la o cafea. Si abia atunci am inteles cat de profund sunt intiparite preferintele – doar sunt mai multe studii care sugereaza ca homosexualitatea este predefinita genetic, deci daca nu exista o predispozitie, nu poate fi cultivata. Dupa ce am ramas singura cu amica mea, am intrebat-o cum era Alin in clasele primare, care era dinamica intre el si colegi. Si mi-a spus ca statea doar cu fetele si vorbeau adesea despre baieti. Insa cum, inainte de pubertate, copiii nu stiau prea multe despre sex, nimanui din clasa nu i se parea ciudat comportamentul, si toti elevii il luau pe Alin ca atare. Din descrierea celulei sociale, mi-am dat seama ca homofobia e un comportament invatat, in nici un caz homosexualitatea.

Si m-am pus pentru o secunda in locul unei persoane gay din Romania, o tara in care, daca ai o alta orientare sexuala decat cea descrisa in Geneza, esti judecat, pus la zid, lipsit de unele drepturi fundamentale ale omului, precum un parteneriat civil sau casatoria cu persoana iubita. Si m-am gandit la cele 3 milioane de semnaturi care au fost adunate pentru a schimba Constitutia in favoarea familiei traditionale. La o scara mai mica si folosind o comparatie culinara, cu care putem rezona toti, e ca si cum vecinul de la 2 si cu inca doi oameni luati la intamplare de pe strada vor sa decida ca eu nu am voie sa mananc decat scoici (!) sau sa nu mananc nimic pentru a avea parte de niste drepturi. Sa zicem, accesul la apa calda. In schimb, daca mananc creveti, ar trebui s-o fac pe ascuns, pentru a nu oripila opinia publica. Ma urmaresti?

Mai mult, cand particip la parada publica a celor care isi doresc sa manance creveti si sa se bucure concomitent si de dreptul de a se spala cu apa calda, iubitorii de scoici sa vina la locul cu pricina si sa creada ca au dreptul de a ma huidui si de a ma admolesta. Ar fi strigator la cer, nu? Desi si eu am parte de discriminare si de idei preconcepute pe ici si colo (sunt femeie, sunt blonda etc) ma consider norocoasa ca nu ma lipseste nimeni de drepturi fundamentale pe baza preferintelor mele personale. Ca pot lenevi intr-o cada cu apa calda, mancand creveti, daca am chef. Si imi doresc sa fie la fel pentru toata lumea.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle