Ce drepturi nu ai daca esti LGBT+ in Romania?

Atunci cand comunitatea LGBT+ isi cere drepturile, populatia care ii e ostila o acuza de victimizare, spunand ca toti oamenii au deja drepturi egale in Romania. Raluca Gheorghiu, avocat pentru casa Ionescu si Sava, ne-a povestit despre drepturile care lipsesc comunitatii.

Ce drepturi nu ai daca esti LGBT+ in Romania?

ELLE: Ai putea sa enumeri, pe scurt, principalele drepturi de care este privata comunitatea LGBT din Romania? Cum stam, la acest capitol, comparat cu alte tari europene?

Raluca Gheorghiu: Dupa cum se cunoaste, principalul drept de care sunt private persoanele membre ale comunitatii LGBT este cel de a forma o familie, de a se casatori. In ceea ce priveste casatoria, se stie faptul ca in Romania nu le este permis persoanelor de acelasi sex sa se casatoreasca.

Desi in Constitutia Romaniei, la art. 48 se prevede ca „familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti', la art. 259 Cod civil se prevede ca „doar barbatul si femeia se pot casatori', limitarea fiind evidenta.

De asemenea, este util de observat si faptul ca la art. 26 alin. 2 din Constitutie se arata ca „persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica si bunele moravuri.'

Fiind privati in primul rand de dreptul de a se casatori, membrii LGBT nu vor putea beneficia de niciunul dintre drepturile pe care persoanele casatorite le au decurgand din acest statut, fiind prin urmare, dezavantajati in cele mai diverse situatii de viata.

Prin urmare, doua persoane de acelasi sex care convietuiesc impreuna ca un cuplu, fara ca aceasta convietuire sa fie recunoscuta de lege, nu vor putea beneficia de posibilitatea de a achizitiona bunuri impreuna (pe numele amandurora), nu vor putea avea acces la informatii in ceea ce priveste starea de sanatate in cazul in care unul dintre ei este spitalizat, nu vor avea acces la creditele acordate persoanelor casatorite, etc.

Nu in ultimul rand, ca urmare a nerecunoasterii convietuirii persoanelor de acelasi sex, in cazul in care unul dintre membrii cuplului decedeaza inainte de a lasa un testament, partenerul supravietuitor nu va putea avea, potrivit legii, nicio pretentie la averea decedatului.

Desi exista tari din Uniunea Europeana care sunt mai permisive la acest capitol, acceptand casatoria sau o forma de convietuire recunoscuta de lege a persoanelor de acelasi sex, exista suficiente state in care nu este recunoscut dreptul persoanelor ce apartin comunitatii LGBT  de a se casatori.

Din punct de vedere legal, situatia privind permiterea casatoriilor intre persoanele de acelasi sex se reflecta in hotararile care au fost pronuntate pe parcursul anilor (si in special in ultima perioada) de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost reticenta in a impune statelor sa introduca in legislatia nationala prevederi care sa le permita cuplurilor de acelasi sex sa se casatoreasca, preferand sa permita statelor sa adopte ele insele astfel de prevederi. Un alt aspect care a fost observat de Curte a fost acela ca nu exista inca o majoritate a statelor europene care sa permita casatoriile intre persoanele de acelasi sex.

Citeste si:
Momentele cheie pe ecrane pentru comunitatea LGBT

ELLE: Vorbește-mi, te rog, tot pe scurt, despre situatia donarilor de sange. De ce ar fi privata o anumita comunitate de dreptul de a-i ajuta pe ceilalti?

R.G.: In data de 29 aprilie 2015, Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg s-a pronuntat intr-un caz, statuand ca excluderea persoanelor homosexuale de pe lista donatorilor de sange nu reprezinta o discriminare bazata pe orientarea sexuala.

Decizia judecătorilor CEJ vine dupa ce un medic din Franta i-a interzis unui homosexual sa doneze sange. Franta le-a solicitat judecatorilor europeni sa clarifice daca interdictia persoanelor gay de a dona sange contravine sau nu cu drepturile fundamentale ale Uniunii Europene. Judecatorii francezi si-au motivat convingerile, in fata Curtii Europene de Justitie, pe baza faptului ca persoanele homosexuale resprezinta un grup de risc in care rata de infectare cu virusul HIV este foarte mare.

Si in legislatia germană se prevede o interdictie similara pentru homosexualii care doresc sa doneze sange.

In toamna anului 2015, ministrul francez al sanatatii – Marisol Touraine –, anunta ca s-a stabilit o anumita strategie care le va permite persoanelor ce se declara homosexuale sa doneze sange. Pentru a putea dona sange, persoanele homosexuale vor trebui sa declare ca au fost abstinente sexual cu un an inainte. S-a mai precizat ca si persoanele care au mai multi parteneri sexuali vor trebui sa se supuna unor rigori daca vor dori sa doneze sange.

CEJ ofera libertatea fiecarei tari de a decide daca va refuza donarea de sange de catre homosexuali, in cazul in care protejarea sanatatii celor care primesc sangele donat nu poate fi garantata.

In lumina acestei decizii pronuntate de Curtea Europeana de Justitie, va fi posibil pentru tarile membre ale Uniunii Europene sa refuze donarea de sange de catre persoanele care se declara a fi homosexuale, fara ca astfel sa se considere ca le sunt incalcate drepturile acestora, atata timp cat justificarea este protejarea sanatatii cetatenilor.

ELLE: Totusi, conform CNLAS, situatia infectarilor in ultimii ani arata ca populatia heterosexuala este mult mai afectata. Conform acestui rationament, asta ar insemna ca si majoritatii i s-ar putea aplica in curand aceasta interdictie?

R.G.: Intrebarea este justificata. Desigur, nu se pune problema interzicerii heterosexualilor de a dona sange. Problema esentiala este aceea de a avea certitudinea ca sangele colectat nu este infectat cu HIV, dar pentru a avea aceasta certitudine se pot solicita teste celor care doresc sa doneze. Nu cred ca interzicand homosexualilor sa doneze sange se rezolva in mod real aceasta problema.

Argumentul adus de tine subliniaza existenta unei discriminari si poate fi folosit cu succes in activitatile de lobby sau de aducerea la cunostinta publicului larg a faptului ca ideile preconcepute privind o minoritate sexuala nu au o baza stiintifica si nu sunt sustinute de niciun studiu sau cercetare in domeniu.

ELLE: Mai sunt situatii similare in domeniul sanatatii?

R.G.: Limitarea drepturilor persoanelor care fac parte din comunitatea LGBT se reflecta si in alte moduri in sfera sanatatii.

Nefiindu-le recunoscuta convietuirea prin casatorie sau o alta forma de uniune civila, cuplurile homosexuale nu vor avea acces la informatii legate de starea de sanatate a partenerului in cazul in care acesta este spitalizat. De asemenea, vor fi excluse de la orice decizie legata de starea de sanatate a partenerului (in cazul in care starea de sanatate nu ii permite acestuia sa decida el insusi), fie ca vorbim despre urmarea unui anumit tratament, de o interventie chirurgicala sau de deconectarea de la aparatele care sustin viata.

ELLE: S-a vorbit mult, in contextul deciziei Curtii Constitutionale de a trece mai departe initiativa Coalitiei pentru Familie, despre dreptul la familie. Ce este acest drept? Este el unul fundamental? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?

R.G.: Constitutia Romaniei recunoaste cetatenilor sai dreptul la „viata intima, familiala si privata', sens in care se prevede la art. 26 alin. 1 ca „autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.'

Din moment ce acest drept este recunoscut tuturor cetatenilor si in conditiile in care in Constitutie se prevede ca toti cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari, este justificata intrebarea daca persoanele membre ale LGBT nu sunt discriminate, din moment ce nu isi poti intemeia o familie.

Pentru a putea raspunde la intrebarea daca dreptul la familie este un drept fundamental, va trebui sa analizam ce reprezinta un drept fundamental.

Drepturile fundamentale ale omului sunt toate acele drepturi inalienabile fundamentale si universale, pe care o persoana le are in mod inerent in virtutea faptului ca este o fiinta umana. Drepturile omului sunt valori esentiale care stau la baza Uniunii Europene, consolidate prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale (proclamata de Comisia Europeana, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene la data de 07.12.2000 in cadrul Consiliului European de la Nisa).

La art. 9 din Carta Europeana a Drepturilor Omului se recunoaste dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie pentru toti cetatenii europeni, acest drept fiind garantat. De asemenea, la art. 21 se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.

Putem concluziona, prin prisma acestor prevederi anterior citate, ca dreptul la familie este un drept fundamental al omului, fiind recunoscut ca atare la nivelul Uniunii Europene.

Citeste si:
Vlad Viski: Iubirea egala pentru toti cetatenii

ELLE: In conditiile in care o parte a comunitatii cere reglementarea relatiilor de cuplu intre persoanele LGBT, imi poti spune care sunt drepturile care ar decurge de aici?

R.G.: Este vorba despre consecintele despre care am discutat anterior, reglementarea relatiilor de cuplu urmand sa le ofere acestora protectia pe care legea o asigura tuturor cuplurilor casatorite.

Consecintele sunt variate: pe plan economic, in ceea ce priveste sanatatea si in domeniul succesiunii.

ELLE: In domeniul respectarii drepturilor omului fiecare tara a avut de dus lupte destul de complicate din punct de vedere legal. Exista solutii mai pragmatice, in afara proceselor care se duc pana la curtile europene si care dureaza foarte multi ani? Daca ar fi să dati un sfat comunitatii care incearca sa isi castige drepturi, cum i-ati sfatui sa lupte pentru ele?

R.G.: Solutia alternativa la procesele aflate pe rolul instantelor de judecata este aceea ca organizatiile ce sustin drepturile acestei minoritati sexuale sa faca lobby, in scopul de a determina puterea legislativa sau executiva sa adopte o pozitie care sa avantajeze si sa serveasca interesele legitime ale acelui grup.

Fata de situatia prezenta in Romania, insa, atat lobby-ul cat si adresarea catre instantele de judecata reprezinta demersuri dificile, atat timp cat opinia publica in general are o viziune traditionalista asupra familiei si a uniunii intre doua persoane.

Odata cu schimbarea mentalitatilor la nivel de societate si modificarile la nivel legislativ vor fi mai usor de realizat.

ELLE: Privind situatia actuala a comunitatii LGBT+ de la noi din tara, cum ai spune ca ne situam, din punctul de vedere al drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor?

R.G.: Romania se situeaza, alaturi de alte tari ale Uniunii Europene, intr-un stadiu incipient al respectarii drepturilor fundamentale ale cetatenilor sai.

Se poate spune ca suntem intr-un stadiu de alfabetizare, de acomodare cu insasi notiunile de „drepturi si libertati fundamentale', prin urmare drumul care urmeaza sa fie parcurs este destul de lung.

Este esential sa existe mai multe dezbateri in spatiul public pe aceste teme, sa existe mai multe informatii care sa fie puse la dispozitia cetatenilor, intrucat cunoasterea si intelegerea acestor probleme va contribui fara indoiala si la promovarea unor modificari legislative.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Psychologies
Mai multe din lifestyle