Ce ar trebui să facă Guvernul Orban pentru ca femeile să nu mai fie omorâte în România

Că violența împotriva femeilor e o problemă uriașă la noi s-a tot spus. O serie prea lungă de guverne a luat măsuri prea puține și prea mici ca violența, uneori extremă, să nu se mai întâmple. Acum, Guvernul Orban este cel provocat să facă ceva astfel încât femeile să nu mai fie omorâte în România.

Ce ar trebui să facă Guvernul Orban pentru ca femeile să nu mai fie omorâte în România

Guvernul Orban, aflat doar de câteva săptămâni la conducere, este încă unul care are șansa să pună pe masă măsuri concrete care să le ajute pe femeile din România. De asta, Rețeaua VIF (Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor) a trimis recent o scrisoare deschisă guvernului, în încercarea de a găsi sprijin în autorități pentru lupta lor pentru siguranța femeilor.

Au trecut câteva zeci de guverne din 89 încoace, ca să nu mai vorbim de multele ture de alegeri parlamentare, iar problema violenței împotriva femeilor nu a fost o prioritate pentru nici unii dintre cei care s-au perindat pe la cârma țării. Nici măcar în campania electorală de față problema nu a fost pusă pe tapet, deși Viorica Dăncilă a spus în multe rânduri pentru că sunt femeie' și a subliniat că acest simplu fapt biologic o face să fie atacată, iar Klaus Iohannis a ținut să își sublinieze sprijinul pentru femei, care a luat forma aderării la campania He for She inițiată de UN Women, și cam atât.

Asta în condițiile în care în România, cel puțin în turul 1 al alegerilor prezidențiale, au votat mai multe femei decât bărbați (4.475.311, față de 4.208.377). Și asta cu toate că una din 4 femei a fost agresată cel puțin o dată, fizic sau sexual, de partener; că 38.445 de fapte de violență în familie au fost sesizate la Poliție doar anul trecut, din care în instanță au apărut doar 1.360 de inculpați. Și, dacă e să vorbim despre date care arată negru pe alb cât de crunt sunt tratate femeile la noi, și de agresori, dar și de autorități, ar mai fi. De exemplu, 28% din ordinele de protecție emise anul trecut au fost încălcate.

Totuși, cât de gravă ar fi situația, trebuie să recunoaștem că de-a lungul istoriei recente au fost făcuți pași mici în direcția cea bună. Prima lege care își propunea să prevină și să combată violența în familie a venit în 2003, iar norocul femeilor a fost forțat de ONG-uri și de condițiile aderării la UE, pentru că autoritățile erau prea speriate să intre peste agresori în case, pentru că le-ar fi încălcat dreptul la proprietate. În 2011, a apărut și ordinul de protecție, trecut prin parlament și promulgat de Traian Băsescu, dar legea era gândită prost – polițiștii nu puteau să intre în case dacă nu aveau acordul ambelor părți în conflict, iar judecătorii eliberau ordinul la vreo lună după ce fusese cerut, timp în care femeile locuiau în continuare alături de agresori, în pericol permanent. Câțiva ani mai târziu, în 2016, termenul de emitere a ordinului de protecție a ajuns la 72 de ore. Tot organizațiile neguvernamentale au vrut mai mult și, la sfârșitul anului trecut, a devenit realitate ordinul de protecție de urgență (o măsură a Guvernului Dăncilă, luată tot la presiunea ONG-urilor), care presupunea că acesta poate fi dat și de polițiști, imediat, la constatarea faptelor. Sigur, multe ordine sunt încălcate constant (pe la o treime) pentru că polițiștii nu au cum să verifice dacă agresorii le respectă sau nu, din lipsă de resurse umane sau pentru că agresorii nu poartă brățări de monitorizare. Pentru că nu sunt bani, dar nici voință politică nu prea este. Și tocmai de aceea Rețeaua VIF încearcă să găsească sprijin la autorități și cere Guvernului Orban să acționeze.

Ce vrea Rețeaua VIF de la Guvernul Orban (și ar trebui să ceri și tu)

Prin intermediul unei scrisori deschise, Rețeaua VIF cere ca Guvernul Orban (scrisoarea este adresată lui Ludovic Orban, Prim Ministru, Violetei Alexandru, Ministră a Muncii și Protecției Sociale, lui Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, și lui Marcel Vela, Ministrul Afacerilor Interne) să acționeze urgent, rațional și eficient pentru binele victimelor violenței domestice și violenței de gen.
Asta ar însemna, spune Andreea Rusu de la Centrul Filia, una dintre organizațiile semnatare, că violența împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate pentru viitoarele guverne ale României, pe care le invităm să asculte și să ia în calcul experiențele organizațiilor non-guvernamentale care lucrează în domeniu de ani de zile.'

Iar asta se începe prin câteva măsuri simple. În primul rând ar fi bugetarea adecvată a programelor de prevenție, conștientizare și educație. Apoi, sunt necesare fonduri pentru centre specializate pentru cazurile de violență sexuală. Evident, Rețeaua cere și adoptarea legislației pentru un sistem de supraveghere folosind brățări electronice. Dar și modificarea Codului Penal, astfel încât un infractor să nu scape nepedepsit doar pentru că o victimă își retrage plângerea.

În scrisoare sunt menționate și programe de formare continuă pentru cei care lucrează în Poliție, medicină legală, sănătate și servicii sociale, dar și în justiție, pentru ca victimele să fie crezute, și nu tratate de profesioniștii care ar trebui să le ajute conform unor prejudecăți sau stereotipuri. Iar cele 24 de organizații din rețea cer și înființarea unor echipe mixte, femeie-bărbat, de agenți de poliție care lucrează la astfel de cazuri sensibile.

Și, în cele din urmă, Guvernul Orban este rugat să publice un raport, prin intermediul Poliției, care să arate numărul ordinelor de protecție încălcate anul acesta și felul în care a fost îndeplinită obligația poliției de a supraveghea respectarea acestor ordine – în condițiile în care, de la introducerea ordinelor, mai multe femei au fost agresate și chiar omorâte, deși obținuseră ordin de protecție.

Andreea Rusu, directoarea Centrului Filia, a povestit pentru ELLE că inițiativa lor este, de fapt, o invitație la dialog pentru Guvernul Orban. Sperăm să continuăm dialogul și parteneriatele cu autoritățile responsabile în domeniul violenței împotriva femeilor. Sperăm să obținem o invitație la consultări pentru a prezenta pe larg situația și pentru a demara procedurile de îmbunătățire a cadrului legislativ și a aplicării acestuia. În al doilea rând, sperăm ca noii guvernanți să realizeze cât de importantă și de urgentă este situația violenței împotriva femeilor în România și să o prioritizeze.'

Citește și:
De ziua Internațională a Drepturilor Copilului, câte drepturi are copilul tău în România?

Foto: Vlad Chirea

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Mai multe din lifestyle