Bunele m@niere

Daca pentru unii misterele cele mai mari ale lumii sint scufundarea Atlantidei sau existenta OZN-urilor, pentru mine ramin enigme motivele care ii fac pe contemporani sa-si deschida mobilul inainte de aterizarea avi­onului sau sa trimita, in nestire, mail-uri cu „glumite”.

Bunele m@niere

Oare toti acestia n-au auzit niciodata de „noul cod al bunelor maniere”? Electronice, de data aceasta. Techiquette. Sau netiquette. Network etiquette. Sau „e-mail etiquette”. Oricum i-am spune, un lucru e cert: codul bunelor maniere, asa cum l-am invatat in copilarie de la bunicii nostri, trebuie adus la zi.

Pentru ca in zilele noastre, la restaurant, nu e suficient sa folosesti tacimurile in ordinea cuvenita sau sa nu maninci cu coatele pe masa. E nevoie de ceva mai mult: nu se vorbeste la telefon in timpul mesei, nu se asaza telefonul (telefoanele) pe masa si nu se raspunde la e-mail-uri intre felul doi si desert. Cind trimiti un mesaj oficial e recomandat sa folosesti o formula introductiva de politete si pronumele de reverenta. Nu trimite e-mail-uri in care toata conversatia e scrisa la „subject”. Iar lista ar putea continua.

Sincer, nu stiu ce m-as face fara telefonul meu mobil, pe care l-am transformat intr-o „agenda la purtator”. As fi, probabil, pierduta cu totul. Cu toate acestea, am re­marcat surprinsa ca ma deranjeaza din ce in ce mai mult oamenii care vor­besc la mobil in restaurant, care isi seteaza telefonul in timpul filmului la cine­ma­tograf, cei care tasteaza SMS-uri in timp ce ar trebui sa plateasca la casa intr-un supermarket si cei care nu isi inchid laptop-ul sau iPodul-ul in timpul decolarii avi­onului, in ciuda insistentelor stewardeselor.

Da, dragilor, iubesc tehnologia, insa urasc oamenii care isi inchipuie ca, daca nu mai folosim ravase roz si parfumate pentru a trimite mesaje de multumire sau invitatii la masa, ne putem lipsi si de nor­mele de politete elementara. Si, ca sa fiu mai clara, am sa va dau citeva exemple…

Episodul numarul unu: intr-un magazin de haine, o adolescenta, cu un telefon mobil lipit de ureche, a vorbit incontinuu – da, inclusiv atunci cind i-a intins vin­za­toarei cardul, a semnat chitanta si a parasit magazinul cu sacosele de cumpa­ra­turi. Nici un fel de „buna ziua”, nici un fel de „multumesc”. Ca si cind cealalta per­soa­na nici n-ar fi fost de fata!

Episodul numarul doi: „Hei, darling. Ce zici, ne ve­dem azi la 3?”. Sender: 07xx.xxx.xxx. Primul impuls este acela de a raspunde, auto­mat: „Cine naiba mai esti si tu? Si de unde ar trebui sa te cunosc?”. In schimb, tas­tez resemnata: „Imi pare rau, am un nou telefon, am pierdut lista de contacte, poti sa-mi spui numele tau?” (Da, stiu, sint prea draguta. Ce sa-i faci, nu ma pot abtine!)

Episodul numarul trei: deschid, dimineata, e-mail-ul cu adresa de la redactie. Din cele 120 de e-mail-uri, cel putin 10 sint de la diversi „pri­e­­teni” care imi trimit glumite si clipuri haioase sau e-mail-uri de tipul „lantul slabiciunilor” – un fel de „citeste si da mai departe” in varianta electronica (sub amenintarea ca, daca n-o voi face, ma voi ingrasa 10 kilograme, voi primi o veste proasta sau voi pierde bani). Avertisment pentru „prieteni”: in general, dupa citeva astfel de e-mail-uri fara subiect serios, adresa voastra e trecuta, automat, in folderul „junk” al casutei mele electro­nice. (No offence!) Va suna familiar ceva? Sa ridice mina cele care n-au patit-o niciodata! Nimeni? Stiam eu…

Scriitorul (si formatorul motivational) american Dale Carnegie spunea intr-un curs ca exista patru moduri in care intram in contact cu lumea. E important ce facem, cum aratam, ce spunem, dar, mai ales, „cum” spunem ceva. Asadar, iata, pe scurt, cum arata un cod prescurtat al bunelor maniere in varianta electronica (puteti sa adaugati, pe lista, si regulile voastre personale: cita vreme tineti cont de sentimentele si timpul celor din jurul vostru, e perfect!)

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle