Bucurestiul nostru drag si infioratoarele lui constructii

Ca Bucurestiul e un oras cu probleme multe si grave stim deja. Cineva, insa, a pus pe hirtie un raport care ar trebui sa ne trezeasca macar in al doisprezecelea ceas. Ovidiu simonca a stat de vorba cu autorul raportului si, in plus, va spune si o poveste cu primarul general.

Fara parcuri, sanatatea copiilor este pusa in pericol
Daca intrebi de ce au disparut parcurile din Bucuresti (raportul sustine ca din 1989 si pina in 2008 suprafata parcurilor s-a injumatatit – conform datelor unei institutii guvernamentale: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului), sare Biroul de Presa al Primariei Bucurestiului care spune, in esenta, ca Bucurestiul geme de parcuri, ca autorii raportului nu stiu sa masoare (totusi, doi ani si jumatate, Primaria s-a chinuit sa gaseasca o solutie in cazul Parcului Bordei, aflat in litigiu, si abia in aceasta primavara parcul a revenit mu­ni­­ci­palitatii – normal ca pina la o plimbare prin acest parc vor mai trece citeva luni bune).

In general, oamenii Primariei ridica neputinciosi din umeri. N-au ce face, sint blocati, asa ca doar constatam ca: Bu­cu­restiul are o densitate de 9.000 de lo­cui­tori pe kilometrul patrat, in timp ce la Berlin, Viena sau Budapesta sint circa 3.000 de locuitori pe kilometrul patrat; viteza medie de deplasare a autoturismelor in centrul Bucurestiul a scazut la sub 10 kilometri pe ora in 2007; in Bucuresti, se scrie in raport, „se acorda in nestire au­to­rizatii de constructie in locuri deja su­pra­po­pulate. Orice teren este vinat, fie ca e parcare, spatiu verde sau loc de joaca pentru copii“; poluarea a atins cote alarmante, peste 20.000 de copii prezentindu-se, in 2007, la medicul de familie cu faringita, amigdalita si bronsita; timpul mediu de ajungere a ambulantei la cazurile urgente a urcat de la 12 minute in 2002 la 35 de minute in 2007; padurile din jurul Bucurestiului, Corbeanca si Baneasa, s-au defrisat masiv, „praful din Cimpia Baraganului intra nestingherit in oras“.

Foarte interesant: Romania trebuia sa adopte, prin intrarea in Uniunea Europeana, o lege care sa prevada ca destinatia spatiilor verzi nu poate sa fie modificata. Inainte de 1 ianuarie 2007, ca sa dam bine in ochii oficialilor europeni, guvernul a adoptat o Ordonanta de Urgenta in acest sens. Numai ca Ordonanta a cazut in Parlament. Asa ca, in acest moment, Romania nu indeplineste o conditie de aderare: oricine poate sa distruga parcurile fara sa existe o lege care sa interzica acest lucru. „Noi, in acest moment, nu respectam o norma europeana, de protejare a spatiilor verzi. Deja nu se mai poate respira. In Cismigiu, simbata si duminica, oamenii se calca in picioare, cum se calca la metrou, in orele de virf. Sanatatea copiilor este pusa in pericol, poluarea aduce dublarea cazurilor de bronsita, sint de cinci ori mai multi astmatici decit acum 15 ani“, ne precizeaza Nicusor Dan. Asa ca situatia este trista: dispar case aratoase, cu valoare arhitectu­rala, dispar parcuri, dispar baze sportive (cum este strandul Tineretului).

Responsabilitatea pentru dezastrul arhitecto­nic, in opinia Asociatiei Salvati Bucurestiul, revine Consiliului General. De aici au pornit toate autorizatiile de constructii. Prin avizele date de Primarie si de Consiliul General s-a putut construi fara respectarea normelor de protectie a monumentelor. Asa a aparut, chiar linga Catedrala Sfintul Iosif, un monstru de beton, asa s-a ridicat o alta cladire linga Bi­serica Armeneasca, fara sa se respecte cei citiva metri prevazuti de lege intre noua cladire si monumentul istoric. In general, in opinia arhitectilor, Bucurestiul isi pierde farmecul, caldura, specificul. Este un oras in care, daca iti vin oaspeti din strainatate, nu prea ai pe unde sa-i plimbi. Eventual, poti opta pentru varianta Muzeului National de Arta, de pe Calea Victoriei, dar daca au mai multe zile libere la dispozitie, ce faci? Ce faci cind oaspetii tai vor sa respire intr-un parc sau pe o terasa si se trezesc in praf?

Turistii straini evita Bucurestiul
Aceasta capitala a gazduit delegatiile NATO care au participat la summit-ul din 2-4 aprilie. Dupa ce, de ani de zile, bucurestenii se pling de traficul sufocant, macar cu ocazia intrunirii NATO s-a circulat normal (e adevarat ca multi bucuresteni au fugit din oras de teama circulatiei ingreunate). Orasul s-a inveselit, linga ruta principala, pe unde urmau sa circule masinile oficiale, s-au plantat magnolii, bulevardele au fost spalate si peticite. Cum se zice: faci curat daca iti vine un oaspete in casa, chiar daca inainte si dupa eveniment stai cu murda­ria pina-n tavan.

Asociatia Salvati Bu­cu­restiul a tradus raportul in engleza si l-a impartit ziaristilor care au venit la summit. Unii au scris si despre oras, „inghesuit si sufocat“, altii s-au marginit sa consemneze decl­ratiile liderilor politici. Mai degraba a facut vilva un incident in care politia a batut citiva tineri care protestau pasnic. tine si comportamentul politiei de modul de organizare a unui oras. Acolo unde dispar regulile de buna cuviinta si buna crestere, incordarea muschilor inchide gura tuturor celor care cricnesc. Spre deosebire de Budapesta, unde numarul turistilor ajunge la doua milioane pe an, sau de Cracovia, unde vin cite zece milioane de turisti, la Bucuresti abia ajung 50.000 de turisti pe an. Se mai intimpla sa mai vina vreo trei-patru sute de calatori pe motiv de afaceri.

Una peste alta, Bucurestiul e neatractiv, agresiunile asupra monumentelor istorice il fac neprietenos, iar agresiunile asupra oamenilor il fac destul de infricosator.

Foto:Mediafax / MIRA
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle