Viata intr-o sala de asteptare

Cit de departe ai merge pentru a te proteja impotriva imbolnavirii de cancer mamar? Unele femei aleg sa-si extirpe sinii. De ce ?

Viata intr-o sala de asteptare

In mod ironic, campaniile de prevenire a can­ce­­rului de sin si atentia uriasa pe ca­re me­dia a acor­dat-o acestei boli in ultimii ani, mili­ar­dele de do­lari investiti in centre de cerce­ta­re au dezvoltat (pe linga multele aspecte pozitive) o cultura a fricii. „Efortul de a face femeile sa constientizeze ris­cul imbolnavirii de cancer mamar si necesitatea scre­enin­g-urilor periodice a crescut in acelasi timp si fri­ca lor de imbolnavire, la o virsta la care nu ar trebui sa se gindeasca la asa ceva“, spu­ne Dia­na Zuckerman, presedinte al National Research Center for Women and Families.

OK. Sa vedem atunci care e riscul real de imbol­navire al unei femei: conform statisticilor, se pa­re ca una din opt femei se va imbolnavi de can­cer de sin, cindva, pe parcursul vietii. Riscul creste odata cu virsta: daca pentru o femeie de 20 de ani sansele de imbolnavire sint 1 la 1.985, la treizeci de ani ajung sa fie 1 la 229, apoi 1 la 68 la 40 de ani si asa mai de­parte, pina cind, la 70 de ani, se ajunge la 1 din 24. Evident, in acest joc intra o multime de alte variabile, incepind cu virs­ta inceperii ciclului menstrual ( expunerea inde­lun­gata la estrogen creste riscul incidentei cance­ru­lui), virsta la care s-a nascut primul copil (se pare ca nasterea unui copil inainte de 30 de ani si alap­tarea la sin au un efect protector), numarul ru­delor de gradul unu care s-au imbolnavit de cancer ma­mar, expunerea indelungata la mediu to­xic, stilul de viata (dieta si exercitiu fizic). Mai putin de 10% dintre cazurile de cancer se da­torea­­za mutatiilor genelor BRCA1 si BRCA, dar identificarea acestor doi marcari face ca riscul im­bol­navirii sa creasca dramatic (intre 36% si 85%, potrivit datelor furnizate de cele mai re­cen­te studii si analize). „si totusi, din acest amalgam de factori si date, singurul element care conteaza cu adevarat atunci cind o femeie ia decizia unei mastectomii profilactice este istoria medicala a familiei”, spune Dr. Marlene H. Frost, autoarea unui studiu publicat in 2003, in Journal of the American Medical Association, profesor asistent la Mayo Clinic College of Medicine. „A avea o ruda apropiata care se lupta cu cancerul este la fel de traumatizant ca a suferi de aceasta boala.“

In studiul condus de Dr. Frost, la care au participat exclusiv rude de gradul intii ale pacientelor bol­­­­­nave de cancer mamar, mai mult de jumatate dint­­­­re persoanele chestionate au declarat ca sint o­b­­­se­­date de teama si de boala. O treime au spus ca boala rudelor le afecteaza viata de zi cu zi, iar 20% sufereau de insomnie datorata anxie­ta­­tii… (Car­men a mea doarme doar patru ore pe noap­­te, fata de cele opt pe care le respecta cu sfin­­­tenie in­ainte ca boala sa pu­na stapinire pe ea. Fe­­­tita ei mer­ge anul acesta la scoala si, in loc sa fie preocupata si emo­tionata de acest eveniment, suf­­­le­tul ei e cu totul in alta parte. „Ma simt atit de vi­­no­­­vata“, mi-a marturisit intr-o zi.) Iata de ce, cind stai cu sabia deasupra capului, a taia raul de la­ ra­­­­dacina iti poate aduce pace in suflet. si-apoi, in­ter­­ventia oncoplastica profilactica este mai eleganta (respecta perfect linia anatomica, lasa mai pu­­tine cicatrici) si mai putin traumatizanta decit inter­­ventia clasica, de nevoie, in care pretul este chiar viata ta.

Totusi, multe nume sonore din societatea oncologica refuza sa recomande aceasta interventie. Do­m­niile lor sint preocupate in principal de as­pec­tul etic al mastectomiei atunci cind nu e absolut necesara. (Opiniile difera mai ales asupra procentului de risc incepind de la care o asemenea interventie poate fi luata in considerare). „Daca un pacient se prezinta la dentist cu o carie, numai un medic nebun i-ar scoate toti dintii, chiar daca pacientul ar cere-o. O femeie care insista sa solicite o mastectomie profilactica, impotriva sfatului me­dicului sau, in opinia mea, are nevoie de ajutor psihiatric“, spune Dr. William Wood, prese­dintele departamentului de chirurgie oncolo­gica de la Emory University School of Me­dicine. „Atita timp cit pacienta este monitorizata si face mamografii regulate, nu are nici un motiv sa se teama ca va muri de cancer, chiar daca se va imbolnavi la un moment dat. Nu cred ca exista o persoana sanatoasa care sa solicite o mastectomie profilactica, stiind toate astea”, spune el.

Chiar daca argumentele lui sint 100% rezo­na­bi­le si fundamentate stiintific, alte voci din lu­mea me­­­di­cala le contesta vehement: „Daca o femeie e atit de speriata incit nu poate as­tep­ta ziua de mii­ne, nu inteleg de ce n-am fa­ce tot ce se poate pentru ca aceste temeri sa ince­teze. E o proble­ma esentiala legata de calitatea vietii“, spu­ne Dr. Ann M. Geiger. Po­trivit unui numar urias de studii, 70-90% dintre fe­meile care au ales mastectomia on­­­co­p­las­tica profilactica sint mul­tumite de rezultat: trei sferturi dintre ele dec­lara ca ingrijorarea lor a s­cazut considerabil si ca, daca ar fi sa aleaga din nou, ar urma ace­easi cale. Cele mai multe spun ca interventia nu le-a afectat deloc viata sexuala si nici perceptia asupra propriei feminitati. „Se simt bine prin simplul fapt ca au luat o decizie grea si i-au facut fata cu brio”, explica Karen Hur­ley, un psiholog ce consiliaza mii de femei ce au tre­­cut prin aceasta incercare. „Se simt puternice si stiu ca, de acum incolo, pot face fata oricarei in­cer­­cari.”

…Formatiunea bizara din sinul prietenei me­le este un alt chist inofensiv, dar medicul a averti­za­t-o ca va fi nevoie de o biopsie. „Nu stiu la ce-mi foloseste o noua biopsie. Cred ca sint pe punctul de a lua o decizie, desi stiu ca oncologul meu vrea cu orice pret sa ma impiedice. Dar ce intelege el din toate temerile mele? Nu mai suport teama, ingrijorarea, testele, astepta­rea…“ Nu simti nici un fel de usurare stiind ca, pentru moment, rezultatele sint bune? – am intrebat. Carmen a ezitat, apoi mi-a raspuns cu o vo­ce de gheata: „Ba da. Pentru moment”.

Lioara Bradu

Foto:Hepta
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Mai multe din health & diet