Vaccinuri: pro si contra

In ultimul timp s-au vehiculat in mod viral zeci de teorii care sustin ca vaccinurile ar face mai mult rau decat bine si ca ar provoca bolile la care ar trebui, teoretic, sa ofere imunitate. Care e adevarul?

Vaccinuri: pro si contra

Sistemul imunitar e una dintre marile necunoscute ale medicinei, alaturi de reteta tineretii vesnice. Si de multe ori tratamentele impotriva afectiunilor care deriva din disfunctiile acestei masinarii de autoaparare a organismului contra virusurilor si germenilor sunt ineficiente. Iar vaccinurile, despre care stim ca previn unele boli, actioneaza chiar la nivelul acestui zid organic de protectie, ale carui fisuri pot avea urmari grave. Imunitatea poate fi mostenita genetic, dobandita fata de anumiti germeni si virusuri cu care organismul a luat contact, sau poate fi constituita din elemente cu rol protector, precum mucoasele, secretiile enzimatice, tegumentele etc.

In ultimul timp vaccinurile au starnit foarte multe controverse la nivel national si international, pentru ca anumite declaratii si zvonuri le pun la indoiala eficacitatea, ba chiar le blameaza pentru aparitia unor boli. Insa daca atunci cand esti adult iti asumi riscurile pe pielea ta si alegi varianta in care vrei sa crezi, cand decizi pentru copilul tau trebuie sa te gandesti de doua ori, pentru ca el inca nu are discernamant. Iar organismul fiecarui om e unic, special si mai ales imprevizibil.

Insa cat valoreaza aceste ipoteze cand bebelusul are dusmani precum rujeola sau oreionul, care, la varste fragede, pot cauza dizabilitati permanente sau letale? Iar daca te gandesti ca puiul tau prezinta un risc mai mare de a capata unele boli decat de a fi afectat de efectele secundare ale unui vaccin, alegerea pare ca se face de la sine…

Insa e o diferenta foarte mare intre imunizarea naturala, dobandita prin intermediul laptelui matern (in primele trei luni de viata, daca mama a avut boala respectiva), si imunizarea artificiala. Cand un copil sau un adult e afectat de o boala, virusul calatoreste prin sistemul respirator in cel circulator si limfatic, stimuland productia naturala de anticorpi la nivel celular. In timp ce microorganismele injectate trec de barierele naturale, iar imunitatea are in mai multe cazuri o eficienta de scurta durata. Iar atunci cand bolile copilariei se manifesta la maturitate au repercusiuni mult mai grave decat daca ar fi fost facute la vremea lor.

Nu e foarte cunoscut faptul ca prin serul care se injecteaza in organism se introduce un virus inactiv (sau un virus atenuat), o substanta prelevata dintr-un germen sau un compus chimic ce determina un raspuns din partea organismului. Unele vaccinuri contin toxine inactive (in unele cazuri toxinele pot provoca imbolnavirea, si nu virusul in sine). Cum functioneaza? Odata ajunse in corp, elementele vaccinului se disociaza, substanta salina fiind absorbita de sange si eliminata, iar virusurile modificate sau bacteriile sunt preluate de celulele sistemului imunitar.

Principiile active ale vaccinului provoaca sistemul imunitar sa produca anticorpi contra afectiunii impotriva careia s-a realizat imunizarea. Organismul memoreaza aceasta reactie, iar cand corpul intra in contact cu virusul propriu-zis, sistemul imunitar il elimina, astfel prevenind aparitia bolii. Procesul de imunizare are o durata variabila, insa daca virusul exista deja in organism, vaccinul nu va mai avea nici o actiune asupra acestuia.

Cand vorbim despre vaccinuri, ne gandim la celule, formule chimice, germeni si ne imaginam totul petrecandu-se intr-un laborator steril. Si atat. Insa nu e foarte cunoscut faptul ca pentru producerea vaccinurilor se folosesc diversi excipienti, cum ar fi oul embrionar sau celule de provenienta animala, pe care sunt cultivate virusurile vaccinale. Iar aceste medii pot deveni un factor de risc pentru ca in unele situatii celulele respective nu se pot steriliza complet si astfel se poate determina o reactie alergica la substratul pe care a fost cultivat vaccinul. Deci, este contraindicata vaccinarea persoanelor care au alergii cunoscute (de exemplu, la ou).

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Mai multe din health & diet