Stii sa arzi calorii?

Curele de slabire nu dau rezultate? ELLE iti spune de ce.

Stii sa arzi calorii?

Ori de cate ori vine vorba despre metabolism nu pot sa nu-mi aduc aminte de prietena mea Cristina. Ne-am cunoscut in anul intai de facultate. In scurt timp am devenit cele mai bune prietene. Cristina, insa, nu era o fata obisnuita. In timp ce noi, celelalte, ne indopam cu iaurt si corcoduse pentru a scapa de cele 2 sau 3 kilograme in plus, ea manca orice-i poftea inima (aproape doua paini pe zi si, in mod sigur, trei prajituri la desert) fara sa se ingrase un gram. Cand am cunoscut-o avea 1,75 m si 49 de kilograme. Astazi, dupa mai bine de 20 ani, are exact aceeasi greutate. (Poate un kilogram in plus sau in minus.) Si zau ca nu mi-as face sange rau daca as sti ca e una dintre acelea care se antreneaza obsesiv si mananca numai verdeturi.

E mult prea nedrept. Ori de cate ori ma plang de aceasta inechitate (de obicei la desert, cand eu maninc un mar acru, iar ea crema de zahar ars), Cristina ma priveste nevinovata, ridica din umeri si spune: „Ce sa fac? Asta e metabolismul meu.

Povestea asta cu metabolismul bazal a fost descoperita acum aproape 100 de ani. Ce este metabolismul bazal? Necesarul caloric zilnic pentru functionarea organismului. Mai exact, cantitatea de energie pe care corpul nostru o consuma pentru a mentine temperatura corpului, pentru circulatia sanguina, bataile inimii, functionarea organelor interne, cresterea parului si a unghiilor, digestie, regenerare celulara, functii hormonale si, in gene­ral, orice, in afara de miscare. Pentru ca metabolismul bazal reprezinta 70% din caloriile consumate intr-o zi, e firesc sa aiba un impact urias asupra greutatii corporale. Din pacate, metabolismul e asemeni destinului – te nasti sub o stea norocoasa sau nu – si nu prea ai multe optiuni pentru a-l schimba. Tehnic, metabolismul bazal se poate masura, dar echipamentul necesar e foarte costisitor (aproximativ 75.000 USD), iar procedura e destul de complicata.

Asa ca, exceptind cazurile de viata si de moarte, mult prea putini oameni isi cunosc cu exactitate valoarea metabolismului bazal. In general, in cazurile simple (vrei sa slabesti si consulti un nutritionist), metabolismul se calculeaza dupa o metoda traditionala, care se bazeaza pe rezultatele unui studiu facut in 1919 pe 500 de subiecti. Dar acest calcul are o marja de eroare la fel de mare, ca atunci cind vrei sa-ti calculezi greutatea in functie de virsta si de numarul la imbracaminte (imposibil!). Aceasta lipsa de acuratete si de informatie a facut subiectul sa ramina deschis pentru foarte multe interpretari eronate, mai ales in zilele noastre.

Barry Sears promite ca inventia sa, celebra Zone Diet, iti reseteaza codul genetic in asa fel incit vei arde grasimile privind la televizor (consumi calorii stind la televizor, doar ca mult prea putine), iar inventatorii Metabolife 356 (un supliment diete­tic foarte la moda in Statele Unite) sustin sus si tare ca produsul lor accelereaza metabolismul si da un plus de ener­gie, dar e o alternativa mult prea pe­riculoasa pentru a slabi.

Se cunosc mult prea putine lucruri: ca femeile au un metabolism mai lent decit al bar­batilor; ca femeile de culoare au un metabolism mai lenes, ca oamenii cu o musculatura bine dezvoltata au un metabolism mai accelerat de­cit sedentarii (1 kilogram de muschi consuma aproximativ 14 calorii pe zi, iar unul de grasime doar 2,5 calorii); ca odata cu inaintarea in virsta rata metabolismului scade; si ca la indivizi de aceeasi inaltime si greutate, se pot intilni diferente de metabolism de pina la 1000 de calorii. Cam atit.

Cercetatorii de la celebra clinica Mayo au urmarit un grup de barbati si femei, pe ca­re i-au hranit cu 1000 de calorii pes­te ratia normala. Cum era de asteptat, in cele zece saptamini de studiu, toata lumea s-a ingrasat. Dar ceea ce i-a surprins pe cerce­ta­tori au fost variatiile acestui plus de greutate: o persoana (probabil Cris­tina grupului) s-a in­grasat doar un kilogram si jumatate, in timp ce o alta s-a trezit cu 8 kilograme in plus (ce oroare!). Acesta a fost numit „studiul fitiielii, dupa ce unul dintre cercetatori a sustinut intr-un interviu ca o persoana care arde rapid „se fitiie mai mult decit una care arde incet. Singura problema e ca James Levine, profe­sorul care a condus cer­cetarile, nu a sustinut nici o secunda ca „fitiiala ar fi cauza diferentelor de greutate. Atunci care e? „Habar n-am, a ras­puns el.

Scopul stu­diu­lui a fost cu totul altul: si anume, acela de a ve­dea in ce masura variaza metabolismul de la o persoana la alta. (De cite probleme era scutit daca ne cunostea pe mine si pe Cristina!). Voiau sa verifice daca, printr-un simplu examen vizual si un interviu,se poate stabili valoarea apro­ximativa a meta­bolismului. Dar secretul se ascunde la nivel celular, fiind mult prea mic pentru a fi descoperit cu ochiul liber. Care e aplicatia practica a acestui studiu de la cli­nica Mayo? „Nici una, raspunde James Levine, plin de veselie. „Daca vrei sa slabesti trebuie sa tii cont de aportul de calorii si con­sumul de calorii. Asta o stiam si noi. „Inca nu s-a gasit o modalitate de a reseta metabolismul bazal. E determinat genetic.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
evedete.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet