Sport pentru minte

Mai putine kilograme la cantar, mai putini centimetri in talie si un psihic de invidiat. Iata ce ne promit aceste tehnici de antrenament.

Sport pentru minte

Momentul adevarului: dupa un articol despre artele martiale buna mea prietena Carmen, un excelent psiholog, care, dupa ce a analizat citeva dintre visele mele stranii si mi-a pus diagnosticul de „frustrare, stres si oboseala cronica', a decis ca e momentul sa-mi restabilesc echilibrul psihico-fizic prin… „Da, stiu, yoga', am ripostat repede, plictisita si oarecum revoltata de tam-tam-ul (nejustificat, in opinia mea) facut in jurul acestei practici. „Nu, arte martiale', mi-a raspuns zambind, „sau orice alta tehnica de auto-aparare.

Se pare ca ai intrat intr-o zona alunecoasa, in care simti ca nimeni nu-ti respecta limitele. Aceste tehnici te-ar ajuta sa-ti definesti un teritoriu clar si niste bariere stricte, dincolo de care nu se trece. Ai nevoie de asta.” Uau! Nu suna rau deloc: o terapie care sa-mi modeleze trupul si mintea in acelasi timp, plus un antrenor personal pe post de psiholog. Cine s-ar putea plange?

De fapt, ideea nu e tocmai noua. Am auzit-o pana acum de mii de ori: exercitiile fizice ajuta la imbunatatirea starii de spirit si a performantelor intelectuale, vindeca depresiile si elibereaza stresul. Cercetatorii in domeniu, insa, au dezvoltat aceasta tema si, de curand, au descoperit ca pentru a obtine maximum de beneficii este esential sa alegi atent si corect sportul (sau tipul de antrenament) care sa se potriveasca unei anumite stari de spirit si unei anumite personalitati (o decizie care cere multa auto-analiza si putin ajutor de specialitate).

„Trebuie sa identifici cu maxima exactitate problemele psihice existente inainte de a alege tipul de activitate fizica ce va functiona cel mai bine pentru tine', spune Dr. Michael Sachs, profesor de kinesiologie la Temple University. Iar pentru asta el propune sa-ti „pierzi' timpul cu intrebari metafizice de genul „ce-mi doresc eu de la viata?', „care sunt lucrurile greu de suportat pentru mine?', „care-mi sunt limitele?', „ma simt ingradita, presata, constransa?', „sunt deprimata?'. „Abia apoi poti estima daca solutia, in cazul tau, sunt exercitiile calme, solitare, linistite sau cele agresive, dinamice, solicitante', spune el.

No pain – no gain

Dr. Thomas Collingwood, fondator al Fitness Intervention Technologies, o organizatie care functioneaza cu succes in Texas si Colorado, care concepe programe de antrenament pentru ofiterii de politie si alte meserii cu factor crescut de risc, dupa mai multi ani de studiu aplicat, a descoperit ca antrenamentul cu greutati dezvolta respectul si increderea in sine. Explicatia e simpla si de bun-simt: pentru ca rezultatele (forta, imbunatatirea tonusului muscular, posturii si, automat, a atitudinii) se vad relativ repede (mult mai repede decit in cazul altor sporturi), pe masura ce performantele se imbunatatesc, oamenii incep sa-si evalueze corpul mai putin in functie de felul in care arata si mai mult in functie de ceea ce sunt capabili sa faca. De cat de puternici si (implicit) competenti se simt.

Managementul furiei, pe de alta parte, solicita activitati explozive: box, kickboxing sau tenis. „Furia stimuleaza corpul sa elibereze adrenalina, prin urmare tensiunea arteriala si pulsul cresc exagerat, iar musculatura se contracta – o reactie absolut naturala, care apare necontrolat, ori de cate ori esti pus in situatia de a te autoapara', explica Collingwood. „Cind mania, furia, energiile negative nu sunt descarcate, organismul este supus unor tensiuni anormale, care-l pot distruge. Daca, in astfel de momente, lovesti sacul de box (sau un partener imaginar), orice sentiment de frustrare dispare. Cu alte cuvinte, te „cureti' de resentimente, de influentele negative din jur si incepi sa privesti lucrurile intr-o alta lumina.'

La Northwestern Memorial Wellness Institute din Chicago, psihologul Cynthia Levine a descoperit anumite „armonii', cum le numeste ea, intre unele forme de exercitiu fizic si starea psihica a pacientilor sai. O femeie care in copilarie a fost victima unor abuzuri repetate, care au dus la o forma acuta de depresie, datorata lipsei respectului de sine, a inceput un program sustinut, progresiv de mars si alergare. Rezultatele au fost uluitoare. „Cind alearga se simte competenta si sigura de sine. Simte ca detine controlul propriei vieti, asa cum nu i s-a mai intimplat niciodata pana acum', spune Levine. „Iar asta demonstreaza clar ca a stabili si a urma un program, a atinge un tel, poate avea un impact urias asupra felului in care o persoana se vede pe sine insasi.'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet