Sanatatea si felul in care este influentata de greselile din trecut

Exces de nopti pierdute si alcool, mancat prostii si cure drastice de slabire, plus alte „etape“, prin care toate am trecut la un moment dat... ELLE investigheaza despre repercusiuni si remedii.

Sanatatea si felul in care este influentata de greselile din trecut

As fi intitulat acest material „gre­selile tineretii noastre', fiindca exis­ta o tendinta de a asocia orice nesabuinta cu virsta fra­geda. Dar sa fim seriosi, tineretea nu e intotdeauna capul rautatilor, ci doar scuza perfecta. Iar noi, fetele din redactie, sintem vesnic tinere, deci nu putem vorbi de tine­rete, atita timp cit ea e aici si ne aude… Sincer, acum: cei mai multi dintre noi – OK, majoritatea – nu au fost tocmai usi de biserica la viata lor. Deci nu putem sa nu ne intrebam daca acele cocktailuri, meniuri junk sau poate chiar prezervative nefo­losite nu vor veni sa ne bintuie sanatatea la un moment dat. Ne-am pus intrebari si am cautat raspunsuri. Ce-am aflat ne-a surprins, pe de-o parte; pe de alta, ne-a mai linistit putin.

In trecut: Petreceai mult, iar paharul de vin nu lipsea.

Nu e grav daca… din cind in cind, prin facultate, dupa primul pahar urmau si al doilea si al treilea, dar acum bei moderat, mai mult de dragul socializarii. Poti consuma zilnic o cantitate mica de alcool, intrucit ficatul are o capacitate extraordinara de regenerare. Mai mult de atit, se spune ca vinul rosu de buna calitate poate reduce riscul de aterogeneza la persoanele sanatoase. Insa noi, femeile, avem o capacitate fiziolo­gica mai redusa decit barbatii de a meta­bo­liza alcoolul din vin si, de aceea, ne este recomandat doar un pahar (de vin rosu) pe zi. Deci, daca nu esti o bautoare croni­ca de cantitati mari, cel mai probabil nu ai de ce sa iti faci griji.

Ar putea conta daca… obisnuiai sa faci des excese (definite prin consumul a patru sau mai multe bauturi in doua ore) sau inca bei mai multe pahare pe zi. „Excesul de alcool poate omori neuroni, poate afecta luarea deciziilor, procesul de invatare si memoria. Cu cit e mai indelungat, cu atit cresc riscurile', declara pentru revista Health Fulton Crews, directorul Centrului de Studiu asupra Alcoolului, din cadrul Scolii de Medicina a Universitatii Carolina de Nord. Iar din cauza ca ficatul este cel responsabil de metabolizarea alcoolului si „curatarea' lui din organism, un consum serios (mai multe pahare pe zi, baute re­gu­­lat vreme de 10 ani) poate cauza mari probleme hepatice: ciroza si chiar cancer. In plus, unii experti sustin ca a bea mai mult de un pahar de alcool pe zi predispune la cancer de sin.

Remedii:

  • Inscrie-te la un antrenament aero­bic (orice forma de sport e bu­na, insa aerobicul e cel mai potrivit in cazul acesta) si mergi de citeva ori pe saptamina. Sau alearga usor prin parc. Jogging-ul nu e obligatoriu da­ca nu rezisti, cu toate ca si asta se schimba cu putina perseverenta. Dar pentru inceput, mergi in pas vioi si in aer liber, macar 30 de minute. Cu castile pe urechi, nici nu iti dai seama cum trece timpul. E importanta durata, pentru a pastra un ritm cardiac crescut vreme indelungata.
  • Bea cu moderatie, nu mai mult de un pahar pe zi! „Daca te-ai cumintit, probabil ca a si inceput sa ti se reduca riscul de cancer', spune dr. Joel B. Mason, profesor de nutritie la Universitatea Tufts.
  • Ai grija ce maninci! Daca ai fost o consumatoare mare de bauturi alcoolice, evita dietele hiperproteice, care iti suprasolicita, la rindul lor, ficatul. Asigura-ti un aport suficient de vitamine B, prin tot ce inseamna frunza verde (spanac, salata, varza), faso­le si cereale integrale. Exista studii care de­monstreaza ca acestea reduc riscul de cancer la sin in rindul consumatoarelor cro­nice de alcool.

In trecut: Ai trait in sistem fast-food.

Nu e grav daca… atunci cind erai „mai mica' mergeai o data pe saptamina la un restaurant de profil sau comandai o pizza acasa. Cum nu te ingrasi de la o masa, nici putin junk food nu are cum sa-ti distruga sanatatea. Cu accent pe „putin'.

Ar putea conta daca… grupele din piramida ta alimentara se imparteau intre hamburgeri, cartofi prajiti si pizza (cu extra- topping de cascaval). Daca ai avut o bu­ca­tarie-muzeu si nu mai tineai minte unde era locul tigaii, ci doar al cestii de cafea, s-ar putea sa fie o problema. Oricine stie ca o dieta cu multe grasimi inseamna nu numai risc pentru blugii din liceu, ci si risc cardiac. Adica: oboseala aparent fara motiv, dificultati in respiratie. Sa gifii dupa ce-ai urcat primele trei scari nu e normal, indiferent de virsta! Din fericire, directorul Centrului de Cercetare in Medicina Comportamentala de la Baylor College of Medicine, dr. John P. Foreyt, spune ca s-au facut studii care arata ca afectiunile arteriale sint reversibile, daca iti schimbi dieta si faci sport: „Orice schimbare, oricit de mica, conteaza'.

Remedii:

  • Inlocuieste meniul junk cu variante sanatoase. „Insa nu renunta la carne', suge­reaza Foreyt, „astfel iti va creste pofta pentru tot ce e interzis.' Poti sa o iei gradual – de exemplu, daca bei lapte cu 3,5% grasime, inlocuieste-l cu cel care are doar 2%. Apoi treci progresiv la varianta mai light.
  • Fa-ti analizele. Ne intereseaza in mod deosebit valorile colesterolului. Daca sint prea mari in raport cu virsta ta si sanatatea pe care ti-o doresti, e obligatoriu sa faci niste schimbari. In primul rind, informeaza-te. Sint multe carti si articole online care te invata ce sa maninci. Apoi, respecta-le. Un regim alimentar bogat in fibre vegetale, fructe si le­gume, cereale integrale si acele grasimi „bune' din peste sau alune te poate scuti de multe probleme. Si da, cel putin 30 de mi­nute de miscare pe zi. Daca nu corectezi valorile colesterolului, s-ar putea ca medicul sa-ti prescrie tratament. Dar nici o pastila nu face minuni fara sprijin din dieta si sport!
  • Verifica-ti greutatea. Una din metode e calcularea indicelui masei corporale (IMC). Orice alta formula ai alege, daca rezultatul arata ca esti supraponderala, sca­pa de kilogramele in exces. Pierzind doar 5 procente din greutatea ta corporala, deja scad riscurile pentru diabet, sus­tine dr. Joyce Lee, asistent profesor de en­do­crinologie pediatrica la Universita­tea din Michigan.
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Mai multe din health & diet