Sanatatea si 10 lucruri despre care e bine sa vorbesti cu mama ta

Exista anumite caracteristici care ne sunt transmise genetic: picioare lungi, ochi albastri… asta e partea frumoasa a lucrurilor. Din pacate, exista si reversul medaliei: genele sunt responsabile pentru anumite boli, care ne pun viata in pericol. ELLE iti da amanunte.

Sanatatea si 10 lucruri despre care e bine sa vorbesti cu mama ta

Nu trebuie sa fii bolnav ca sa mergi la medic. Nu in zilele noastre. E de-ajuns sa cunosti bolile de care au suferit membrii familiei tale. Biologia pe care am mostenit-o de la parintii nostri determina evo­lutia sanatatii noastre in viitor. Teoria e simpla: fiecare om are doua copii a mai bine de 100.000 de gene, continind informatii care ne invata organismul sa functioneze corect.

O copie e mostenita pe linie materna, cealalta pe linie paterna. Daca una dintre aceste copii este defecta, creste predispozitia pentru o anumita afectiune, chiar daca, in fapt, starea noastra aparenta de sanatate este buna. In ge­neral, sansele de a mosteni o gena defecta pe linie materna sau paterna sint egale, dar exista exceptii. Epilepsia, de exemplu, se mosteneste, de cele mai multe ori, de la mama. Daca mama ta, sau alte rude de gradul unu, de sex feminin, au avut cancer de sin, sansele de imbolnavire cresc de doua, chiar trei ori. Daca mama ta a intrat la menopauza in jurul virstei de 40 de ani, in proportie de 60-70% e posibil ca si pentru tine ceasul biolo­gic sa functioneze la fel.

Cunoasterea istoriei medicale a familiei e foarte importanta. Iti poate furniza argumente solide atunci cind trebuie sa iei anumite decizii (de exemplu, virsta la care sa concepi un copil), dar, inainte de toate, e esentiala pentru linistea ta. „Daca ai dureri de cap persistente si stii ca in familia ta au existat citeva cazuri de migrene, nu mai e nevoie sa faci nenumarate teste costisitoare, explica profesorul Peter Goadsby, de la Institute of Neurology, University of London. Din pacate, pina cind stiinta genetica va reusi sa izoleze si sa anuleze genele defecte care controleaza o anume afectiune, singurul lucru pe care-l putem face e sa ne luam toate masurile de precautie pentru a ne asigura ca problemele de sanatate din familie ne vor ocoli.

Elle a pregatit un set de 10 intrebari esentiale, pe care sa i le pui mamei tale, pentru a afla daca anumite simptome trebuie sa te ingrijoreze sau nu, si cum sa actionezi. In mod sigur, nu e la fel de amuzant ca un psiho-test sau ca numerologia, dar, in anumite cazuri, acest lucru iti poate salva viata.

1. Ai avut dureri menstruale?

Motivul: „Daca durerea la ciclu apare la primele menstre, se numeste dismenoree primara si exista o predispozitie familiala, expli­ca Dr. Lorena Turculet, medic primar obstetrica si ginecologie. „Daca durerile sint foarte puternice si nu ce­deaza la calmantele obisnuite, se poate suspecta o endometrioza. Adica prezenta tesu­tului endometrial ectopic (in exteriorul uterului): pe ovare, pe trompe, uneori pe bronhii sau chiar pe plamini, pe cicatrici. De cele mai multe ori boala are un caracter progresiv si e insotita de infertilitate, incheie Dr. Turculet. Studiile recente sugereaza ca, in cazul unei paciente care are o ruda apropiata diagnosticata cu endometrioza, riscul de a avea aceeasi afectiune creste de sapte ori.

Ce trebuie facut daca raspunsul este da: In primul caz (dismenoree primara) se recomanda un consult ginecologic, pentru a exclude o afectiune asociata. Se prescriu antiinflamatorii nesteroidiene (cele mai recomandate sint Vioxx si Movalis si nu au efecte secundare importante). Daca nu se obtin rezultate, se incepe un tratament hormo­nal, cu pilule contraceptive. In al doilea caz (en­do­metrioza), se recomanda investigatii gi­neco­logice pentru diagnostic. „In functie de rezultat, se poate recomanda un tratament conservator medicamentos, un tratament chi­rurgical conservator (se scot numai zonele ectopice), tratament chirurgical radical (histerec­tomie) sau un tratament hormonal, care sa mimeze o sarcina (o pseudogestatie). Se folo­sesc progestative si cele mai eficiente analogii de GnRh. Preparatele sint injectabile si induc aceleasi simptome ca la menopauza, explica Dr. Turculet. Afectiunea dispare in timpul sarcinii, dar sansele de a ramine insarcinata sint minime, in cazul femeilor diagnosticate cu endometrioza.

2. La ce varsta ai intrat la menopauza?

Motivul: Un raport publicat in Human Reproduction sugereaza ca menopauza precoce este ereditara in procent de 85%. „Virsta medie de intrare la menopauza e de 51 de ani si nu s-a modificat deloc pe parcursul timpului, spre deosebire de virsta de incepere a ciclului menstrual, care a scazut simtitor, comenteaza Dr. Lorena Turculet. „Daca ciclul menstrual inceteaza in jur de 40 de ani, se poate vorbi de o me­no­pauza precoce, care poate avea un determi­nism genetic sau poate fi urmarea unei afectiuni dobindite (iradiere, boli autoimune, infectii), incheie ea. Regula spune ca, 10 ani inainte de intrarea la menopauza (aproximativ aceeasi virsta cu a mamei tale), se observa o scadere evidenta a fertilitatii. De exemplu, o femeie a carei menopauza a inceput la 50 de ani, la 35 va fi fost cu 50% mai putin fertila decit la 25 de ani. „Aceasta scadere a capacitatii de procreere e explicabila prin faptul ca, in perioada de premenopauza, nu toate ciclurile sint ovulatorii, ovocitul e mai putin fecundabil, iar daca totusi se produce fecundatia, embrionul e de o calitate mai slaba, explica Dr. Turculet.

Ce e de facut daca raspunsul este da: „La ora actuala exista terapii de substitutie hormo­nala premenopauzala, cu rezultate uimitoare. Dupa intrarea la menopauza (care trebuie determinata foarte exact) se inlocuieste protocolul de terapie. Nici un tratament insa (fie premenopauzal sau postmenopauzal) nu se incepe fara o verificare histologica a endo­metrului si colului si fara investigatiile generale recomandate, spune Dr. Turculet. Daca iti doresti copii, e bine sa-ti programezi acest lucru cu minim 10 ani inainte de virsta de menopauza a mamei tale. Sau poti congela ovule, in asteptarea unui tratament de fertilitate. Tratamentele traditionale chineze au rezultate remarcabile in probleme de fertilitate.

3. Esti mai scunda decat in tinerete?

Motivul: Scaderea in inaltime e un indiciu recunoscut (impreuna cu numeroasele fracturi de sold sau de incheieturi) pentru osteopo­roza (o scadere a densitatii oaselor, care in­cepe dupa 35 de ani si evolueaza in ritm ac­celerat dupa intrarea la menopauza). Da­ca mama sau bunica ta sufera de aceasta boa­la, esti expusa unui risc mai mare de a fi afectata, la rindul tau. S-a demonstrat ca 75-80% din compozitia oaselor este determinata genetic.

Ce e de facut daca raspunsul e da: Cauza principala a osteoporozei este diminuarea producerii de estrogen, dupa menopauza. De aceea, o diagnosticare corecta se poate face abia in jurul virstei de 40 de ani. Dar exista citeva metode de prevenire, pe care le poti incepe inca de la 20 de ani: renunta la fumat, consuma cit mai putin alcool, fa mult sport, asi­gura-ti o dieta bogata in calciu provenit din produse lactate, fasole, vegetale verzi si peste. Deteriorarea tesutului osos e agravata de dietele severe si indelungate, folosirea pe termen lung a corticosteroizilor (pentru astm si artrita reumatoida), exercitiul fizic exagerat (ca in cazul atletilor de performanta). Se pare, insa, ca 50 de sarituri pe zi sint mai mult decit recomandate pentru a imbunatati densitatea oaselor.

4. A suferit cineva din familie de cancer de san?

Motivul: Cancerul de sin afecteaza una din noua femei. Numai un numar mic de cazuri (5 pina la 10%) sint ereditare. „Aceasta predispozitie se poate determina genetic. Daca mai multe rude de gradul unu, din aceeasi ramura a familiei, au fost diagnosticate cu aceasta boala, se poate vorbi de un risc crescut, dar asta nu inseamna ca boala exista deja. Cancerul de sin e atit de raspindit incit poate fi o simpla coincidenta, ne linisteste Dr. Lorena Turculet. Alte indicii care trebuie luate in considerare sint: o ruda apropiata care s-a imbolnavit de cancer de sin inainte de 40 de ani sau care a avut afectati ambii sini, si cazuri de cancer ovarian cunoscute in istoria familiei.

Ce e de facut daca raspunsul este da: Depistarea timpurie a cancerului de sin este esentiala pentru succesul tratamentului. Deci, da­ca exista in familie aceasta predispozitie, e bine sa te adresezi unui medic, care iti va recomanda un screening. Daca ai trecut de 35 de ani, e foarte probabil sa ti se recomande o mamograma anuala sau la doi ani, iar daca in familie exista mai mult de patru cazuri de cancer de sin sau ovarian, e bine sa faci un test genetic. Vestea buna e ca procentul de reusita a tratamentului, in cazul femeilor cu predispozitie familiala, este foarte mare, deoarece, prin controale repetate, boala e depistata din timp.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet