Sa vorbim despre colon

Subestimat, neglijat, considerat doar cosul de gunoi al organismului... te avertizez ca esti pe cale sa-ti schimbi perceptia despre colon. Noile descoperiri ne confirma ca acest organ are o retea complexa de neuroni, ca un al doilea creier, si ca e o sursa infinita de fericire.

Sa vorbim despre colon

Jurnal de hidrocolonterapie

Probabil n-as fi aflat nimic din toate astea daca nu realizam un (alt) act de curaj. La inceput de an m-am hotarat sa fac o detoxifiere ca la carte, care sa includa cateva sedinte de hidrocolonterapie. Bineinteles, stiam ca o sa ma simt dubios, cu toate ca aveam deja experienta unei clisme ce a precedat operatia de apendicita, dar asta s-a intamplat acum mai multi ani decat mi-ar placea sa recunosc. Ma rog, pana la urma mi-am propus sa tratez problema ca si cum as fi la ginecolog si m-am lasat convinsa de sistemul cu circuit inchis al procedurii (care te scuteste de orice zgomote, mirosuri sau alti factori neplacuti) si de beneficiile surprinzatoare ale acestei curatari interioare

. Dr. Cristina Mirica, specialist in hidrocolonterapie la Del Mar Medical Spa, a incercat in timpul terapiei sa-mi mute gandul de la ce se intampla… pentru ca trebuie sa recunosc, e o provocare atat fizica, cat si psihica. Dar am reusit sa depasesc ambele praguri cand mi-a spus mai multe despre misterele colonului: „E un organ foarte subestimat, privit ca un cos de gunoi al organismului, dar pe langa eliminarea reziduurilor alimentare, reciclarea apei, a electrolitilor, a nutrientilor, el e responsabil si de producerea vitaminei K si a unor vitamine din grupa B. Mai mult, ajuta la mentinerea sistemului imunitar si il protejeaza de agentii patogeni prin gazduirea populatiei bacteriene”. Mi s-a parut interesant ca medicul Cristina Mirica, de formatie stomatolog, s-a hotarat sa se specializeze in Anglia in acest domeniu, dupa ce a scapat de manifestarile de psoriasis, in urma unei cure de detoxifiere ce includea si hidrocolonterapia. Povestea ei de succes nu doar ca m-a distras elegant de la momentul prezent, dar m-a si induplecat sa inteleg ca tot efortul (acum doar psihologic, pentru ca nu doare in nici un fel) era spre binele meu.

Aceasta terapie alternativa care se diferentiaza de clisma prin curatarea integrala a colonului (nu doar a partii inferioare) inlatura reziduurile care stagneaza pe intestinul gros din cauza alimentatiei suplimentate de pesticide, chimicale sau E-uri, stimuleaza motilitatea colonului ca o sedinta de fitness dedicata si il rehidrateaza complet – dupa cum spuneam mai devreme, corpul se hidrateaza mai mult prin colon, astfel incat introducerea lichidelor „pe partea cealalta” este mult mai eficient`. Implicit si pielea va arata mai bine, dupa cum aveam sa vad dupa vreo doua saptamini. Iar daca atunci cand am ajuns la clinica imi era o sete feroce, pentru ca n-am avut voie sa beau lichide cu o ora inainte de tratament, dupa ce am terminat sedinta ma simteam ca si cum mi-as fi facut plinul cu lichide. La propriu.

Echilibrul, cheia succesului

Pun pariu ca intestinul gros nu e neaparat asa cum te asteptai. Are cel putin un metru si jumatate si foarte multe pliuri in care se depun reziduuri care pot dainui acolo decenii de-a randul. Apoi, peretele intestinal e in mod simultan permeabil, permitand absorbtia apei si a nutrientilor, dar e si sigilat pentru a proteja organele sterile din jur (ficat, splina). Dar cel mai interesant lucru din colon cred ca sunt coloniile de bacterii, care stiu sa departajeze lucrurile bune de cele rele.

Aceasta flora de probiotice e in mod ideal formata in proportie de aproximativ 80% din bacterii „bune” (ce proceseaza materia) si 20% din bacterii „rele” (de putrefactie), echilibrul intre ele fiind vital pentru o digestie sanatoasa. Perturbarea balantei poate provoca constipatie, diaree sau colon iritabil. „Lipidele sunt componentele care se digera cel mai greu, in aproximativ 4-6 ore, in intestinul subtire (sub actiunea lipazei pancreatice si a bilei), ceea ce explica si senzatia de satietate conferita de o masa grasa. O dieta saraca in fibre si nutrienti, dar bogata in grasimi, zahar, aditivi si chimicale este o dieta care poate modifica ecosistemul tractului digestiv. De asemenea, mesele neregulate, la distanta mare, sunt mai greu de digerat decat mesele frecvente si mici”, explica dr. Mihaela Gologan, medic specialist in diabet, nutritie si boli metabolice in reteaua privata de sanatate „Regina Maria“.

Alt motiv pentru care avem un tranzit intestinal ingreunat poate fi abuzul de proteine: „Fiecare aliment e digerat in stomac si in intestine de o anumita enzima, dar daca, de exemplu, ne hranim prea des cu proteine, acea enzim` se consuma si astfel hrana nedigerata ajunge in intestinul gros. Acolo e atacata de bacteriile de putrefactie, care elimina substante toxice in urma procesarii lor. Apoi, avand un mediu propice, se inmultesc, determinand dezechilibrul florei intestinale”, spune dr. Mirica, specialistul in hidrocolonterapie.

Insa Monica Lazar, farmacist si o buna prietena, mi-a spus ca si antibioticele ne dau peste cap aceasta flora intestinala (de fapt, afecteaza toate florele: bucala, vaginala etc.) pentru ca, odata cu virusii, ne omoara si bacteriile cu care traim in simbioza. Si de multe ori mi-a spus ca aceiasi pacienti care vin cu retete de antibiotice cauta ulterior medicatie pentru usurarea tranzitului intestinal sau, din contra, pentru diaree (fiecare organism reactioneaza altfel la dezechilibru), desi ei au nevoie de probiotice pentru refacerea coloniilor de bacterii. Dar cateodata poti avea probleme chiar daca totul e perfect pe interiorul tau. De exemplu, tranzitul intestinal poate fi ingreunat si de o motilitate redusa a intestinului gros, care de obicei e mostenita genetic. Adica acesta nu are reflexul de a se contracta la fel de bine si de puternic pe cat trebuie – in acest caz, sportul poate fi solutia pentru tine. Insa de multe ori, problemele sunt exact unde n-ai banui: „La om digestia este influentata si de factori psihologici (emotii, sentimente) sau factori de mediu (aspectul alimentelor, modul de servire a mesei) care contribuie suplimentar la complexitatea acestui proces. Activarea sistemului vegetativ (prin suparare, stres) detemina scaderea secretiilor, inhibarea peristaltismului intestinal, cresterea tonusului sfincterelor”, spune dr. Mihaela Gologan.
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet