Produsele lactate – benefice sau daunatoare sanatatii?

Toata lumea stie ca produsele lactate sprijina cresterea, intaresc oasele si ne ofera un aport de calciu indispensabil unei diete sanatoase. Insa teorii recente zguduie din temelii aceste conceptii pe care ne-am obisnuit sa le luam „de bune“. Oare calea lactee este calea cea buna? Lavinia Gogu investigheaza.

Produsele lactate – benefice sau daunatoare sanatatii?

Se credea la un moment dat ca pamintul este plat, ca, pentru a alunga febra, compresele cu apa fierbinte sint un remediu excelent si ca fumatul nu dauneaza sanatatii, ci din contra. Si cu toate ca persoanele care atacau aceste idei ridicole au avut argumente solide ce puteau sfarima perceptiile vremii, acestea au fost initial negate, atacate, disputate si abia dupa mult timp acceptate de publicul larg. Asa sintem noi construiti, sa luam „de bune' informatiile pe care le sustine majoritatea, adinc inradacinate in subconstientul nostru. Altfel simtim ca ne pierdem busola.

Asta am patit de curind, cind am studiat niste teorii care mi-au schimbat definitiv imaginea cuminte si protectoare pe care o aveam despre lactate. Dar totusi imi este greu sa le accept. Mi-a fugit pamintul de sub picioare cind am citit ca aceasta grupa alimentara nu este neaparat aliatul cresterii armonioase, al oaselor puternice sau dusmanul osteoporozei. Si ca nu este o sursa majora de calciu. Ci un fluid (care, da, contine si calciu) cu proprietati absolut surprinzatoare despre care stim din mosi-stramosi ca este bun! Dar de ce? Si mai ales, la ce?

Una dintre cele mai comune intolerante alimentare

Mereu m-am simtit vinovata ca nu beau mai mult lapte, la fel cum ma culpabilizez si pentru ca nu dorm suficient, chiulesc de la orele de sport si nu-mi pot refuza nimic daca ma incearca vreo pofta. Şi, recunosc, nu am facut vreun test care sa-mi confirme intoleranta la lactoza, dar am ajuns la concluzia ca nici mie, nici motanului meu nu ne prieste acest aliment. Nu am parte de reactii adverse daca imi asezonez pastele cu parmezan sau daca beau cafeaua cu lapte. Dar in diminetile in care imi doresc un start fresh, ma rasfat cu un bol de cereale ca fetele tonice si zimbitoare din reclamele TV. Si daca tot incalzesc laptele, ii ofer putin si pisicii, care ma priveste cu ochii rugatori, ca Puss in Boots din Shrek. Apoi amindoi ne balonam si avem probleme cu digestia (nu voi intra in detalii).

Insa pina de curind eram atit de convinsa ca fac un lucru bun pentru sanatatea mea, incit nu as fi asociat in veci consumul de lapte cu simptomele mele sau ale motanului. Hm, si chiar ma gindeam ca acest fenomen confirma teoria ca animalele de companie ne preiau starile fizice. Cita naivitate! Dar nu ma mai pot ascunde dupa cires: dupa documentarea pentru acest articol am descoperit ca sint intoleranta! Precum colegele mele Lioara si Miruna, care si-au facut York Test (testul intolerantelor alimentare) si au citit negru pe alb ca nu digera prea bine lactoza in pofida faptului ca nu aveau cine stie ce neplaceri.

„Pe un lot statistic de peste 800 de persoane testate, 8 din 10 romani sufera de intolerante alimentare. Cele mai frecvente alimente fata de care putem dezvolta intoleranta sint: drojdia, laptele de vaca si oul (in special albusul). Alimentul fata de care cei mai multi copii dezvolta intoleranta este laptele de vaca, cu un procent de peste 73%', a declarat Ionela Liliac, Client Service Representative la York Test, in baza statisticilor companiei referitoare la intolerantele alimentare.

Dar de ce nu putem suporta un aliment atit de desavirsit, asa cum se spune ca este laptele? Aproximativ 70% din noi ne pierdem abilitatea de a digera lactoza pina la virsta de patru ani, deci majoritatea populatiei are un oarece grad de intoleranta la lactate. Iar cele mai comune simptome sint diareea, balonarea abdominala, distensia gastrica si greata, la care se adauga guturaiul si ochii inrositi. Motivele sint de obicei cauzate fie de lipsa reninei, o enzima care separa cazeina (proteina principala a laptelui) in aminoacizi, fie de deficitul de lactoza, o enzima produsa de mucoasa intestinului subtire ce descompune lactoza (zaharul de origine animala) pentru a putea fi absorbita in singe. Dar dupa cum am aflat din mai multe surse, acest deficit nu este chiar o conditie medicala asa cum se spune, ci o stare oarecum normala, intilnita in special la popoarele din tari unde nu se consuma lapte in mod traditional, precum China sau Africa de Sud. Practic, dupa oprirea alaptarii, la sugar are loc o represie a activitatii lactazice. Si acest lucru este din nou absolut normal atunci cind sintem intarcati, ca la orice alt mamifer. Iar cind organismul nu mai produce lactaza, lactoza trece nedigerata prin stomac in intestinul subtire, apoi in cel gros, unde incepe sa fermenteze.

Dupa cum spunea dr. Calin Marginean intr-o conferinta pe aceasta tema: „Laptele este cel mai bun aliment pe care o femela mamifer il poate oferi… puilor ei. Iar omul este singura specie din regnul animal care continua sa consume laptele unei alte specii dupa ce a fost intarcat'. Avem acest obicei de cind am inceput sa imblinzim animalele. Si, desi ni se pare absolut normal sa bem lapte, daca ar fi sa analizam situatia, acest gest nu este deloc firesc sau natural. Si imi imaginez cam cum ar arata reversul medaliei! Sa hranesti un vitel cu lapte uman… Probabil ar dobindi mai multa inteligenta, dar mult mai putini nutrienti si factori de crestere. Sau nu? Oricum, nu doresc cu adevarat sa aflu raspunsul la aceasta intrebare.

In pofida vicisitudinilor, anumite persoane digera laptele de vaca fara probleme, iar aceasta capacitate se datoreaza unei mutatii genetice care survine de obicei dupa un consum sporit de lapte al generatiilor anterioare. Probabil lor li se adreseaza faimoasele reclame cu sloganul „Got Milk?', din care Naomi, Elizabeth Hurley si mai nou Taylor Swift ne zimbesc complice de sub mustata alba. Dar in timp ce unii dintre noi nu pot sintetiza laptele, iar altii pot, toti avem nevoie de calciu.

O sursa indispensabila de calciu?

Toata lumea stie ca laptele abunda in vitamine si minerale. Perfect adevarat. Iar corpul nostru are nevoie de aceste substante. Din nou, corect! In plus, are un gust delicios, mai ales asortat cu brownies. Yummy, de acord! Si sintem educati sa credem ca lactatele sint sursa principala de calciu din dieta noastra. Ei bine, acest fapt este discutabil.

Dar inainte de toate, ce este calciul? Un metal alcalin. Un adult de 70 kg are de obicei un kilogram de calciu in corp, care in proportie de 99% se regaseste in oase si 1% in singe si celule. Substanta in sine ne ajuta sa crestem armonios si sa avem oase puternice. Insa avem o perceptie oarecum eronata care leaga strins si cu fundita calciul de consumul de lapte. Intr-adevar, acesta se regaseste in laptele integral: aproximativ 118 mg per 100 g. Dar unele surse sugereaza ca procentul de calciu din lapte devine inutil organismului uman dupa procesul de pasteurizare, cind este incalzit la 63 de grade C.

Si conform dr. Marginean, putem alege alte alimente care sint mult mai bogate in acest compus chimic. De exemplu, semintele de mac au in componenta 963 mg de calciu per 100 g (desi nu se recomanda consumul lor in cantitati mari deoarece contin opium si pot fi iritante gastric). Prunele uscate si neafumate dispun de 840 mg, iar semintele de susan de 783 mg, cu mentiunea ca trebuie macinate pentru a ajuta calciul sa fie absorbit si se consuma la maximum o ora de la risnire (contin acizi grasi nesaturati care se oxideaza rapid). Alte alimente mai bogate in calciu decit laptele sint: soia, pulberea de roscove, ciupercile, morcovii, alunele sau semintele de in. Deci avem de unde alege! Iar daca ti se face pofta de un pahar de lapte inainte de culcare, poti opta pentru laptele de soia, cel de orez sau chiar de migdale.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet