Microbii – cat ar trebui sa ne ferim de ei

Ne ferim de microbi cum putem mai bine, pentru ca asa am invatat in clasele primare. Dar daca toata lumea ar sti ca ei fac parte din noi si ne ajuta sa traim, inca din prima zi de viata, oare ar mai exista germofobie?

Microbii – cat ar trebui sa ne ferim de ei

Uita de filmele apocaliptice sau SF. Stii care ar fi cel mai terifiant reality show? Sa-ti vezi propria piele la microscop. Sunt la fel de multe fiinte invizibile ochiului care se tarasc pe noi (si prin noi) cate soiuri de vietati sunt pe Terra. Unele arata ca niste specii de dinozauri sau extraterestri pe care le-ar fi putut imagina Spielberg, altele pot fi asemanate cu niste creaturi marine, iar unele (care ocupa ultimul loc, ca look, in topul meu) zici ca sunt specii de rame si de gandaci. O filmare hi-res te-ar face sa crezi ca ai vazut imagini surprinse de pe alte planete, un strop de saliva la microscop ti-ar taia cheful sa mai saruti vreodata pe cineva (cel putin pana uiti), iar mobilul sau tastatura, privite sub o lupa performanta, te-ar determina sa le dezinfectezi de trei ori pe zi.

Daca esti germofoba, probabil esti tentata sa te opresti chiar acum din citit, dar e inutil, pentru ca toate aceste vietati, imperceptibile ochiului, au existat cu mult inaintea noastra si probabil vor dainui mult dupa noi (stiu ca e o afirmatie cu iz apocaliptic, dar asta e o lectie de la dinozauri). Microbilor nu le pasa ca au un aspect inestetic, probabil si ei ar considera ca aratam ciudat, daca ar putea sa ne vada. La urma urmei, noi interactionam cu ei doar la nivel microbiotic, e ca si cum am manca fructe dintr-un pom cu radacinile adanc infipte in pamant, fara sa banuim forma sferica a Planetei Albastre. Dar priveste partea plina a paharului! Suntem un veritabil ecosistem, iar cu atata viata misunandu-ne alaturi, cum am putea sa ne plangem vreodata de singuratate?!

La urma urmei, cele mai multe dintre aceste microorganisme fac parte din noi. Aproximativ 5% din noi, ca sa fiu mai exacta, procentul variind in functie de greutatea fiecaruia raportata la diversitatea florei sale bacteriene. Iar in corpul unui adult sanatos, numarul genelor microbiene il depaseste de 150 de ori pe cel al genelor umane si ne constituie microbiomul, asa cum genele ne formeaza genomul. Si cu multe dintre aceste bacterii functionam in simbioza. Ceea ce inseamna ca, fara ele, noi n-am putea trai.

Specia umana a evoluat alaturi de bacterii, iar echilibrul lor de la nivelul pielii, al scalpului, al cavitatii bucale, al vaginului si al tubului digestiv e vital pentru sanatate si pentru sistemul nostru imunitar. Ele au o reputatie proasta cauzata de oile lor negre, si anume bacteriile patogene, care reprezinta doar 1% din bacteriile cunoscute si printre care se numara si streptococii sau E coli. De frica lor, am ajuns sa mancam animale crescute in medii sterile, cand insusi organismul nostru nu e steril, si sa ne spalam pana la degresare cu produse care ne promit ca vor distruge un procent cat mai mare din microbi. Dar in zadar, pentru ca microbii supravietuiesc indiferent cat i-am potopi. Din fericire!

Recunosc, in mod normal aceste lucruri ma preocupa mult mai putin decat programarea la manichiura, iesirea de joi seara sau rochia pe care o s-o port la petrecere. Insa motivul pentru care am inceput sa devorez aceste informatii e ca, dupa o vizita la dermatolog, colega mea Mihaela mi-a spus ca medicul i-a contraindicat spalarea excesiva, referindu-se in special la samponarea zilnica, specifica societatii de peste Ocean. Apoi, am citit in diverse jurnale medicale ca excesul de curatare (a se citi: degresare) la care ne supunem pielea si parul, sub rigorile igienei moderne, a dus la o populatie sensibilizata, predispusa la alergii intr-un procent covarsitor. Hrana ce provine din medii sterile sau de la animale tratate cu antibiotice (despre care stim ca omoara bacteriile) are drept consecinte o flora intestinala saraca, iar ca efecte secundare, obezitatea si boala Crohn. Iar medicii spun ca generatia noastra are un sistem imunitar slabit fata de cele anterioare. Sa fie de vina stresul? Sau faptul ca traim in puf?

Paradoxurile sistemului imunitar

Asa cum legea atractiei leaga itele intre ele, chiar inainte sa-i povestesc despre subiect, colega mea Ioana mi-a trimis un mail care ma informa ca Institutul Francez gazduieste o conferinta numita Microbiota, o simbioza (aproape) perfecta, sustinuta de Philippe Sansonetti, medic si cercetator microbiolog la Institutul Pasteur, profesor la Collège de France, unul dintre cei mai proeminenti specialisti ai zilelor noastre in cercetarea interdisciplinara ce combina biologia moleculara, genetica bacteriana, biologia celulara si imunologia.

Conferinta in sine mi-a largit orizonturile privind fascinanta lume microbiana si, in plus, am avut si privilegiul sa fiu lamurita in legatura cu intrebarile mele de dr. Sansonetti in cadrul unui interviu. Iar in privinta bacteriilor, lucrurile nu stau asa cum am crezut. „Multe persoane traiesc cu impresia ca daca se feresc de microbi isi protejeaza sistemul imunitar, insa adevarul e ca diversitatea bacteriana pe care o dobandim din hrana si din mediul inconjurator e cea care ne face mai puternici. S-a facut un experiment in care au fost studiati copiii din oras versus copiii din mediul rural si s-a ajuns la concluzia ca cei din urma aveau o flora bacteriana variata, se imbolnaveau mai rar si nu aveau probleme cu greutatea, deci implicit, sistemul lor imunitar era mai puternic. In mediile urbane traim in locuri pe care le dezinfectam, consumam hrana ce provine de la animale crescute in mod steril sau tratate cu antibiotice, noi ne tratam cu antibiotice…

Astfel, sursele noastre de diversificare a florei microbiene sunt din ce in ce mai sarace. In mod paradoxal, cu cat suntem mai expusi la microbi, cu atat mai puternic devine sistemul nostru imunitar, mi-a explicat dr. Philippe Sansonetti. Intuitiv, am banuit mereu ca persoanele care traiesc in puf sunt mai vulnerabile, dar nu primisem nici un argument stiintific. In uter, mediul nostru este steril, insa de la prima gura de oxigen ne contaminam cu flora vaginala sau cutanata a mamei, in functie de tipul de nastere. Bacteriile incep sa colonizeze sistemul nostru digestiv inca din primele 24 de ore de viata, se stabilizeaza in jurul varstei de doi ani si nu ne parasesc niciodata.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet