Care este dieta ideala?

Care dintre dietele de succes isi respecta cu adevarat promisiunile? Ce riscuri iti asumi? Ce e bine si ce e rau? ELLE a cantarit toate raspunsurile.

Care este dieta ideala?

Categoria a doua: Aport moderat de proteine si carbohidrati

Chimia creierului

Dietele din aceasta categorie („Zone“, „Sugar Buster“, „Wrinkle Cure“ etc.) au apro­xi­mativ aceeasi structura alimentara, menita sa previna fluctuatiile drastice ale valorilor glicemice pe parcursul unei zile. Teoria e simpla: se stie ca orice mincam ne afecteaza nivelul glucidelor din singe, dar exista anumite alimente (carbohidratii rafinati: zaharul sau piinea alba) care produc o crestere brusca a acestei valori. Ca raspuns, in incercarea de a mentine glicemia in limite normale, orga­nismul elibereaza insulina. Fluctuatiile de insulina influenteaza starea de spirit, metabo­lis­mul si pofta de mincare.

Dieta „The Brain Chemistry Diet“ aduce, insa, ceva nou: completarea alimentatiei cu suplimente de vitamine, minerale si aminoacizi. Autorul ei este Michael Lesser, un psihiatru care, dupa o experienta profesionala indelungata in compania dependentilor de droguri si a depresivilor, a ajuns la concluzia ca oamenii se incadreaza in sase profile de personalitate: Stoicii, Gardienii, Luptatorii, Starurile, Visatorii si Indragostitii. Pentru fiecare profil el a conceput dieta perfecta, aceea care sa asigure echilibrarea neurotransmitatorilor, cresterea puterii de concentrare si scaderea nivelului de stres. „O dieta care fereste creierul de pro­bleme”, cum spune autorul. Michael Lesser este fondatorul psihiatriei ortomoleculare, o disciplina care sustine importanta suplimentelor nutritive – vitamine, minerale, plante – in echilibrarea starilor afective. „O dieta bazata pe alimente superprelucrate, hiperrafinate, poate provoca carente cronice de vitamine, poate altera chimia creierului si poate duce la depresie, minie si oboseala cronica.“ Si are dreptate.

Problema e ca cele mai multe dintre suges­tiile lui depasesc (inutil, dupa parerea specialistilor) dozele recomandate de nutritio­nisti, chiar daca ramin in zona de siguranta, iar la un moment dat, oamenii ar putea trai cu impresia ca e suficient sa te indopi cu pastile, in loc de mincare. In plus, chiar daca efectul anumitor vitamine sau minerale asupra starilor afective ale unei persoane e destul de clar in conditii de laborator, in viata reala interactiunea aceasta este in mod sigur mai complexa. Tot pentru echilibrarea trairilor psihice, Lesser sustine in dieta sa folosirea suplimentelor de aminoacizi – triptofan, tirosina si glutamine. Problema e ca acesti amino-acizi au un efect puternic asupra functionarii creierului si nu se recomanda administrarea lor decit sub supraveghere medicala.

Ca urmare am decis sa renunt la suplimente, limitindu-ma la dieta propriu-zisa. Ce contine ea? Multe proteine, inclusiv peste (bogat in acizi grasi omega 3, care se pare ca au proprietati antidepresive), cantitati aproape nelimitate de vegetale si citeva fructe, impartite in mai multe portii ce trebuie consumate pe tot parcursul zilei, pentru a mentine nivelul glicemiei constant. Un test simplu m-a incadrat in categoria Gardian (ce surpriza!), adica vulnerabila, anxioasa, suferind de obsesii. Poate ca as fi trecut cu bine peste soc, daca nu as fi aflat ca dieta ideala pentru personalitatea mea trebuie sa cuprinda doar o portie de cereale pe zi. Iar asta m-a facut… cu adevarat an­xioasa si obsedata. (Alte doua saptamini fara piine?) Dupa zece zile, trebuie sa recunosc, sint O.K. (nici vulnerabila, nici anxioasa, nici obsedata), dar tinjesc dupa cereale… Sa fie grav? Pentru a elimina orice suspiciune am sunat o prietena, un psiholog de succes, care mi-a raspuns sec: „Oamenii cu probleme psihice au simptome serioase, nu ca tine”. Perfect. Atunci nu vad de ce i-ar dauna creierului meu mai multe cereale…

Valoare nutritiva: nota 8. Proteinele si vegetalele ofera o nutritie corecta, dar suplimentele de aminoacizi ar trebui folosite numai sub supraveghere medicala.

Potential de slabit: nota 8. E o dieta restrictiva si destul de complicata, dar, daca se potriveste stilului tau de viata, poate fi foarte eficienta.

Efecte psihice: nota 10.

Categoria a treia: Multi carbohidrati, prea putine grasimi

Revolutia carbohidratilor „buni”

Chiar daca nu sint foarte cunoscute (nu au parte de aceeasi publicitate ca „fiicele” doctorului Atkins), dietele bogate in carbohidrati, cu un aport redus de grasimi, sint pe piata de multa vreme. In 1980, Dr. Nathan Pritikin a devenit celebru cind s-a dovedit ca regimul sau are efecte uluitoare in tratamentul arterosclerozei si al bolilor de inima. Un alt medic care a folosit aceleasi principii alimentare este Dean Ornish, cunoscut pentru best-seller-ul Eat More, Weight Less, iar mai recent, Dr. Terry Shintani face glorie la Hollywood cu noua sa dieta numita „The Good Carbohydrate Revolution”.

Principiul ei? Se accentueaza importanta unei diete bogate in carbohidrati complecsi, pentru a controla nivelul glicemiei. Cum, odata cu trecerea anilor, alimentatia omului modern a devenit superelaborata (adica plina de alimente si zaharuri hiperprocesate), cercetatorii au observat o crestere alarmanta a numarului de cazuri de diabet de tip 2 (cauzat de excesul de greutate si lipsa de miscare). Rezultatele ultimelor cercetari au aratat ca persoanele care au reusit sa-si mentina aceeasi greutate mai multi ani la rind se caracterizeaza prin doua constante: fac sport o ora pe zi, in fiecare zi si au o alimentatie bogata in carbohidrati si foarte saraca in grasimi.

Sa fie aceasta dieta ideala? Din pacate, nu! Chiar daca unele grasimi (acizii grasi din alimentele procesate si grasimile saturate din produsele animale) sint asociate cu riscul bolilor cardiovasculare si cancerul, altele (monosaturate si acizii omega 3) nu numai ca sint benefice pentru inima, dar sint esentiale pentru sanatatea noastra mentala. Dupa doua saptamini cu aceasta dieta nu am avut nici pe departe aceeasi energie ca in cazul dietei Atkins sau a chimiei creierului. Acum mi-e pofta de proteine. Asa ca am facut un compromis si am adaugat mai multe proteine de origine vegetala din nuci si soia. Din fericire, insasi autoarea, Terry Shintani, sugereaza ca fiecare sa-si construiasca programul dupa propriile necesitati, incluzind uneori mici cantitati de proteina animala.

Valoare nutritiva: nota 9. O dieta sana­toasa, care poate reduce riscul bolilor de inima si al cancerului. Dar restrictia de grasimi nu e tocmai fericita, atita vreme cit sub incidenta ei cad chiar si grasimile bune, necesare organismului.

Potential de slabit: nota 9, desi am mari indoieli ca romanii ar adera la un asemenea regim pe termen lung.

Efect asupra starii de spirit: nota 8. Ma simt bine, dar sint oarecum obosita.

Categoria a patra Diete magice

Majoritatea lor au acelasi destin (debu­teaza in forta, se bucura de toate atentia media si apoi sfirsesc in uitare), sint bazate pe idei fanteziste („Eat Right for Your Type”, „Lose Wheat, Lose Weight”, „Fit For Life”) si sint pline de sfaturi care nu au trecut niciodata prin filtrul cercetarilor stiintifice.

O noua vedeta a categoriei: Dieta macrobiotica. Desi exista de citeva secole, abia acum a cunoscut popularitatea. Gwy­neth Paltrow, una dintre adeptele infocate, plateste sume extravagante pentru a-si intretine silueta, bucatarul si renumele. Dieta urmareste in principal stabilirea unui echilibru cu sine, cu natura si cu ceilalti. Se maninca numai alimete de sezon, in principal cereale si vegetale, foarte putine produse animale (in nici un caz carne si lactate), se urmareste echilibrul condimentelor yin (rece, dulce, feminin) si yang (cald, sarat, masculin). De exemplu, pentru micul dejun sint recomandate niste alge destul de exotice, cu textura de cizme de cauciuc gatite cu niste condimente speciale, numite miso (soia fermentata), garnisite cu brocoli murat.

Multe fructe si legume nu sint permise pe motiv ca au un efect iritant sau acid asupra singelui, iar despre tomate, spanac si ardei se spune ca sint incarcate de toxine. E adevarat ca plantele de tomate si ardei produc anumite substante toxice pentru a se apara de insecte, dar nu exista nici o dovada ca acestea ar fi daunatoare pentru om. Iar ideea ca fructele si legumele ar crea aciditate in singe este un nonsens. Organismul nostru are un sistem infailibil care mentine constant PH-ul singelui; un mecanism atit de perfect incit nici cea mai perfida si perversa vegetala nu l-ar putea rapune. Dar cel mai mare inconvenient al acestei diete este faptul ca e ingrozitor de complicata. Presupune fie sa-ti petreci cea mai mare parte a zilei planificindu-ti si prega­tindu-ti mesele, fie sa angajezi un bucatar specializat. Nimic din ce se gaseste in meniul unui restaurant nu poate fi consumat si, in general, daca tot vorbim de restrictii, dieta macrobiotica e atit de perfecta, din acest punct de vedere, incit, dupa o saptamina de regim, singurul lucru pe care il mai poti spune este: „Inger, ingerasul meu, salvea­za-ma!”. Pe scurt, face parte din acea categorie de diete care te determina sa faci ore suplimentare la serviciu numai sa nu ajungi acasa in fata unei farfurii de alge, cereale si fermentatii. E genul de dieta care te pune in genunchi, fara sa te rogi. Pas!

Valoare nutritiva: nota 5. Este mult prea restrictiva, iar cei mai multi adepti se aleg cu carente nutritive.

Potential de slabit: nota 6. Daca cineva o respecta are toate sansele sa ajunga foarte subtire, dar pune la loc tot ce a pierdut cind o abandoneaza.

Efect asupra starii de spirit: mi-e rusine sa fiu atit de lipsita de pudoare si obiectivitate, dar e o dieta care te devoreaza.

Arhiva revistei Elle

Foto: Arhiva revistei ELLE

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet