Care este dieta ideala?

Care dintre dietele de succes isi respecta cu adevarat promisiunile? Ce riscuri iti asumi? Ce e bine si ce e rau? ELLE a cantarit toate raspunsurile.

Care este dieta ideala?

Cind Laura, colega mea de la moda, a aparut in redactie cu „Dietele secolului 20”, o „biblie a alimentelor”, o carte ce a declansat o adeva­ra­ta isterie printre „fashion victims” (am vazut apoi ca sase dintre prietenele mele si-o cum­parasera), am izbucnit fara sa vreau… Ca beauty editor, nu trece o zi fara sa-mi puna cineva aceeasi intrebare obsesiva (si perfect indreptatita, daca ne gindim ca 60% din populatia adulta a lumii civilizate este obeza): cum pot sa slabesc?

Dar a spune adevarul (maninca mai putin si consuma mai mult prin sport) e ca si cind un psihiatru i-ar prescrie pacientului depresiv… doar sa fie fericit. Din pacate, cele mai multe diete nu dau re­zul­tate pe termen lung. (E un fapt demonstrat de mi­lioa­nele de veterani ai regimurilor de slabire, ca­re inca incearca si spera.)

Dar asta nu-i im­piedica pe asa-numitii guru ai nutritiei sa inventeze si rasinventeze alte si alte metode „unice si revolutionare”, care promit superenergie, buna dispozitie si un metabolism mult mai rapid. Iar fanii lor continua sa spere ca urmatoarea descoperire va fi „the one”, cum spun americanii. Exista nenumarate retete de slabit, care, in linii mari, se pot incadra in patru categorii: exces de proteine; aport moderat de proteine si carbohidrati; multi carbohidrati, dar prea putine gra­simi; si asa-numitele „diete magice”.

Dupa ce, pret de mai bine de o ora, i-am explicat Laurei de ce nu e bine sa urmeze nici una dintre aceste diete, ca numai propriul ei organism ii poate indica regimul pe care trebuie sa-l adopte, ca greutatea ideala nu este neaparat aceeasi cu greutatea la moda, bla, bla, bla… am realizat ca predic mai mult decit practic. E adevarat, datorita profesiei, am dobindit o atractie constienta fata de dietele rationale (corelate cu o rata scazuta a cancerului si bolilor vasculare), bogate in carbohidrati complecsi (cerealele integrale), fructe si legume, cu un aport moderat de proteine si grasimi „sanatoase” (nuci, seminte, peste).

Dar, in ciuda acestui fapt, marturisesc ca mi se intimpla deseori sa calc pe-alaturi si-mi savurez fara mustrari de constiinta portia de inghetata, tort glasat sau ciocolata. (O. K., mai mult decit portia mea de ciocolata.) Asa ca, pentru a nu vorbi despre ceva ce nu am incercat pe propria-mi piele, am cautat in toata literatura de specialitate, am ales cite o dieta pentru fiecare categorie si am inceput sa maninc ca la carte.

Prima categorie: exces de proteine

Dieta revolutionara a doctorului Atkins

Bunul doctor Robert C. Atkins evolueaza pe scena regimurilor de slabire de aproximativ treizeci de ani. In materie de nutritie, el este „baiatul rau”, seducator si plin de promisiuni, de care, in adolescenta, mama te-a sfatuit sa te tii cit mai departe.

De ce? Pentru ca retetele sale pline de grasimi, carne rosie si brinza sint numai bune de infundat arterele. Dieta Atkins recomanda tocmai acele produse ce intra cu succes in topul alimentelor interzise in prevenirea cancerului si a bolilor de inima; in schimb, restrictioneaza consumul de legume si fructe (considerate esentiale pentru redu­cerea riscului imbolnavirii de cancer). E ca si cind te-ar trimite la razboi fara arma. Dar hai sa nu punem intreaga povara pe umerii bietului doctor Atkins, atita vreme cit principiile sale sint impartasite si dezvoltate de tot mai multi adepti.

Hollywood-ul a fost cucerit de alte doua diete hiperproteice (regimuri saturate in proteine): „Protein Power” si „The Schwarzhein Principle“, bazate pe acelasi rationament: daca nivelul de carbohidrati dintr-o dieta este insuficient pentru meta­bolism, organismul incepe sa consume grasimi­le pentru a compensa pierderile de energie.

Stiu, nu suna tocmai rau. Problema e ca, pe linga grasime, se pierde o buna parte din masa musculara si, de obicei, acest proces este insotit de respiratie urit mirositoare si ameteala. Deci… fiind o persoana preocupata de propria alimentatie (cum spuneam la inceput), in mod normal dieta mea zilnica contine 200 grame de carbohidrati, care-mi asigura aproximativ 50% din necesarul caloric. Cu alte cuvinte, urmez cu succes recomandarile tuturor forurilor si tabelurilor nutritioniste (sau nutritionale).

Dieta Atkins, insa, cere, in prima faza, reducerea consumului de carbohidrati la 20 de grame/zi, urmind ca, mai tirziu, sa fie crescut la 60 de grame. Cum diferenta de la 200 la 20 de grame este conside­rabila, in primele zile de la inceperea „experientelor” m-am simtit ametita si frustrata (ca un copil care trebuie sa aleaga, dintr-o lista de 10 prieteni foarte buni, doar doi, pe care sa-i invite la petrecere). Asa ca am decis, pe proprie raspundere, sa-mi imbogatesc portia de carbohidrati si am inceput sa investighez retetele recomandate, in speranta ca as putea gasi ceva care sa-mi potoleasca pofta de mincare.

Esec total: nici un carbohidrat; doar oua, vita si smintina. Cind am simtit ca sint suficient de epuizata pentru a renunta (adica in ziua a patra), mi-am pregatit o portie teribila de… piine prajita, muiata in apa cu indulcitor artificial, care, spre disperarea mea, mi s-a parut alarmant de apetisanta. Ca un pahar de apa statuta pentru un om ce moare de sete. In ziua a cincea, insa, am inceput sa ma simt puternica, cu mintea limpede si cu o mare putere de concentrare. Invincibila! E ultimul lucru la care ma asteptam.

Din cite citisem, dietele sarace in carbohidrati pot produce o incetinire a vitezei de reactie si gindire. |n schimb, eu ma simteam in stare sa conduc NASA. Ce se intimpla? Sa fie o reactie de excitatie produsa de consumul exagerat de proteine? Sau e numai efectul (superb) al renuntarii la zahar si cofeina? La sfirsitul celei de-a doua saptamini de Revolutie, in timpul unui dineu la un restaurant italian, am fost gata sa capitulez. Am fluturat steagul alb (servetelul perfect apretat si calcat din fata mea) si am comandat trei portii mari de piine prajita cu usturoi. Cu un ultim efort am reusit sa ma opresc la a treia felie si mi-am umplut stomacul cu un pahar mare de apa, ca sa fiu bine hidratata. Pentru a fi digerate, proteinele cer multa apa. De aceea se presupune ca o mare parte din greutatea pierduta cu ajutorul dietelor hiperproteice se datoreaza deshidratarii.

Valoare nutritiva: nota 6 – e o dieta mult prea bogata in grasimi si proteine si foarte saraca in vitamine, minerale si fibre.

Potential de slabit: nota 10 pe termen scurt; nota 7 pe termen lung (chiar daca am slabit peste 2 kilograme in doua saptamini, le-am pus la loc urgent, dupa ce am abandonat-o, ceea ce ma indreptateste sa cred ca, intr-adevar, e vorba doar de pierderea apei din organism). Ma indo­iesc ca sint multi cei care pot urma acest regim vreme indelungata.

Efectul asupra starii de spirit: nota 10 cu steluta. In mod cert nu e o dieta care sa mi se potriveasca, dar m-a facut sa-mi reconsider pozitia fata de consumul de cafea si zahar.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din health & diet