BREAKING: România va trata pacienții cu Covid-19 cu plasma convalescenților, în urma unei donații de aparatură

România va trata în două săptămâni pacienții cu Covid-19 cu plasma convalescenților, în urma unei donații de aparatură din partea companiei Besmax. Aceeași terapie se practică experimental în SUA, China, Italia, Germania și alte țări afectate de epidemie.

BREAKING: România va trata pacienții cu Covid-19 cu plasma convalescenților, în urma unei donații de aparatură

Cu o săptămână în urmă, o companie românească specializată în comerțul cu produse farmaceutice și dispozitive medicale, Besmax Pharma Distribution, cu experiență de 10 ani în domeniu, anunța că intenționează să doneze statului român trei echipamente complete pentru plasmafereză și 3.000 de kit-uri de colectare de plasmă, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, ce s-ar putea folosi în tratarea pacienților infectați cu coronavirus.

Propunerea a venit în contextul studiilor și deciziilor terapeutice luate în țările grav afectate de coronavirus. Un articol științific publicat în revista Nature pe 24 martie anunța că autoritățile din New York își dăduseră acordul pentru utilizarea plasmei ca tratament pentru pacienții infectați cu noul coronavirus. Tot pe 24 martie FDA (Food and Drug Administration) publica un protocol de administrare a transfuziilor cu plasmă umană colectată de la pacienții vindecați (convalescenți). În China procedura s-a folosit de pe 14 februarie. „Conform rezultatelor clinice, la 12 până la 24 de ore după ce pacienții au primit tratamentul cu plasmă, aceștia au arătat simptome clinice îmbunătățite, cu principalii indici inflamatori în scădere, iar unii indicatori critici (cum ar fi saturația de oxigen) îmbunătățită semnificativ”, comunica Comisia Națională pentru Sănătate a Republicii Populare Chineze.

În cazul coronavirusului, terapia prin transfuzie de plasmă este una experimentală, la nivel de studiu, chiar dacă procedura numită plasmafereză se face de ani buni pentru tratarea pacienților cu boli autoimune și nu doar a lor. Terapia cu plasmă se bazează pe principiul că pacienții care au Covid-19 și care s-au vindecat – spontan ori după administrarea de medicamente – generează în 30-35 zile (așa numita „fereastră imunologică') anticorpi la coronavirus de tip IgG. Procedeul numit plasmafereză separă plasma – fracțiunea lichidă a sângelui și limfei, locul în care se află în suspensie anticorpii – de restul sângelui. Cu plasma unui pacient vindecat de coronavirus se va face transfuzie unor pacienți bolnavi de Covid-19. Plasma donatorului va fi testată înainte de transfuzie pentru o serie de virusuri, anticorpi ori alte substanțe biologic active ce ar putea îmbolnăvi primitorul transfuziei.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a confirmat astăzi primirea aparaturii și a kit-urilor necesare pentru acest tratament într-o conferință de presă, și pornirea demersurilor pentru utilizarea lor, ceea ce înseamnă, practic, inaugurarea acestui tip de tratament în două săptămâni.

Am vorbit cu Florin Hozoc, directorul Besmax Pharma Distribution, despre donația companiei pe care o conduce și despre cum ar putea plasma să îi ajute pe cei infectați cu noul tip de coronavirus.

ELLE: Ce sunt aparatele și kit-urile pe care le-ați donat statului român?
Florin Hozoc: Sunt aparate de plasmafereză care recoltează doar plasma din sânge. Pentru că, de obicei, știm că se vorbește despre donarea de sânge. Dar de cele mai multe ori este nevoie de componentele din sânge, de plasmă sau de trombocite, de așa-numitele globule roșii… Ei, acest echipament colectează doar plasma, în sensul că ia sângele printr-un tub din venă, îl introduce în acest echipament care de fapt este o centrifugă, separă plasma pe care o introduce într-o pungă și introduce înapoi în organism trombocite, eritrocite, plus o soluție salină care înlocuiește cantitatea de lichid reținută. În felul acesta, putem să donăm plasmă chiar și o dată la două zile, pentru că plasma donată se reface în 48 de ore.

În contextul de acum, asta este soluția, pentru că altfel ar însemna că cei care sunt vindecați de Covid-19 pot să doneze sânge doar o dată la șase săptămâni, pe când așa pot să doneze până la 800 de mililitri de plasmă o dată la două sau trei zile, cel puțin de două ori pe săptămână pot s-o facă, așa cum se întâmplă în momentul de față în SUA, în Italia, în Germania, Olanda, Elveția și în China.

ELLE: Asta înseamnă că, prin primirea acestei donații, Ministerul Sănătății își dă și acordul pentru utilizarea acestei proceduri pentru pacienții cu Covid-19?
Florin Hozoc: Conform protocolului pe care l-am semnat cu Ministerul Sănătății, acesta a recunoscut utilitatea acestei donații și și-a dat acordul pentru a se desfășura acest tip de procedură. Și și-a asumat ca în maxim două săptămâni de la momentul semnării, adică de luni începând, specialiștii din Minister, din comisiile de specialitate, de la ATI, infecțioase, hematologie și specialiștii de la Agenția Națională a Medicamentului să realizeze și să aprobe prin ordin de ministru ghidurile terapeutice atât în privința selectării donatorilor și a procedurilor de plasmafereză, cât și în privința ghidurilor de administrare a acestei plasme hiperimune colectată de la convalescenți, pe cele trei zone. Pe de o parte ne adresăm pacienților critici, cei care sunt intubați și care au nevoie de acești anticorpi ca să fie ajutați să lupte cu virusul, fie cei care au risc de infectare, care prin această administrare de plasmă hiperimună dezvoltă o imunitate pasivă care îi apără timp de 30 de zile, fie, și aici e poate cel mai interesant pentru România, administrarea acelor pacienți care dezvoltă o insuficiență respiratorie severă, și care în 2-3-4 zile ar avea nevoie de ventilație mecanică. Ori știind că România nu are acces la foarte multe astfel de echipamente, acești oameni n-au decât o singură șansă, să li se administreze această plasmă hiperimună, să-și revină înainte de a fi musai să le dai un echipament de ventilație mecanică pe care nu-l ai.

ELLE: Această metodă se practică de multă vreme și în cazul mai multor afecțiuni. Îmi puteți spune mai multe despre acestea?
Florin Hozoc: Principiul este unul foarte simplu, cunoscut de foarte mult timp. În România, mai ales, transfuzia cu plasmă se practică pe scară largă, să spunem așa, în toate departamentele de terapie intensivă, în primul rând pentru că România nu are acces la medicația care suplinește administrarea de plasmă. Dar, revenind, avem în momentul de față câteva infecții virale pe care le combatem cu anticorpi din plasma umană – hepatita B, citomegalovirusul, varicela, tifosul, Ebola, SARS. Toate acestea sunt infecții virale în urma cărora omul dezvoltă anticorpi, iar acești anticorpi recoltați din plasma umană sunt folosiți pentru a ajuta pe de o parte un organism neinfectat să fie imun la această infecție, în situațiile în care nu există vaccin, și sunt foarte multe astfel de situații, sau, atunci când organismul este infectat, îl ajuți să lupte cu respectiva boală.

ELLE: Puteți să ne spuneți care este diferența dintre administrarea unui vaccin și cea a plasmei?
Florin Hozoc: Vaccinul dezvoltă o imunitate a organismului pentru că, de fapt, inoculăm un virus fie inactivat, fie, să spunem, mai slab, și organismul, în prezența acelui virus, dezvoltă un sistem imunitar. Dar sunt persoane care, inclusiv după vaccinare, nu sunt capabile să dezvolte imunitate, pentru că sistemul lor imunitar nu știe să dezvolte un anticorp care să se potrivească cu respectivul virus. În timpul ăsta, administrarea de anticorpi, fie că administrăm plasmă, fie că administrăm imunoglobulina, că de fapt e o soluție cu anticorpi specifici obținută ca medicament, administrarea de anticorpi este cea care îi dă organismului respectiv anticorpii necesari pentru a identifica și a combate virusul care generează respectiva boală.

ELLE: Iar dacă un pacient care s-a vindecat de Covid-19 donează plasmă o dată, pentru câți pacienți este suficientă plasma respectivă?
Florin Hozoc: În momentul de față, conform ultimelor date pe care le-au furnizat specialiștii americani (trebuie menționat că acolo s-a făcut acum o săptămână o coaliție formată din 40 cele mai importante spitale americane și 20 de universități de medicină care lucrează împreună pentru a dezvolta această terapie și a da lumii toate datele de care e nevoie) au constatat că, prin recoltarea a 700-750ml de plasmă, ea se poate împărți în trei pungi administrate către trei pacienți. La o administrare se folosesc într 200 și 300ml, în funcție de greutatea fiecărui receptor. Deci practic, la o donare, salvăm cel puțin trei pacienți.

Aici mai trebuie făcută încă o precizare. Plasma hiperimună se recoltează de la pacienții convalescenți, cei vindecați, care trebuie să îndeplinească două condiții foarte importante. Să nu mai aibă virus prezent în sânge, și să aibă o concentrație crescută de anticorpi în sânge. Ori lucrul acesta se întâmplă în așa-numita perioadă de hiperimunitate, care începe undeva în a 20-a zi după ce au apărut primele simptome, asta înseamnă după o săptămână – 10 zile de când au ieșit primele teste negative, și nu mai târziu de 40 – 45 de zile de la primele simptome. Deci avem o fereastră de hiperimunitate, când acei donatori pot să doneze o dată la două zile. Deci undeva în jur de 10-14 zile, în care putem obține 7 până la 8-9 pungi de plasmă de la un donator. Există unii donatori care au fereastra de hiperimunitate pe o perioadă mult mai lungă. De aceea, de fiecare dată, înainte de a se colecta plasma de la donatorul acela, este testat și văzut dacă are în continuare concentrație crescută de anticorpi.

ELLE: În acest caz cele 3.000 de kit-uri pe care le-ați donat laolaltă cu aparatele înseamnă că există posibilitatea să avem 3.000 de donatori.
Florin Hozoc: Înseamnă 9.000 de oameni salvați. Dar, și e o veste pe care o aveți printre primii, ieri am extins oferta către Ministerul Sănătății, în sensul că dacă, după primii 100 de pacienți cărora li s-a administrat această terapie, vom avea rezultate foarte bune, noi vom pune la dispoziție gratuit sistemului sanitar românesc 50 de astfel de echipamente, urmând ca Ministerul Sănătății să achiziționeze direct de la producător doar kit-urile de recoltare. Care costă 15 euro per kit, care înseamnă 5 euro pe fiecare pacient căruia i se administrează, astfel încât România să poată colecta în toată țara, de la pacienții convalescenți, și să poată administra în toate spitalele care luptă cu această boală plasmă de la convalescenți.

ELLE: În acest moment aveți deja cele 50 de extra aparate?
Florin Hozoc: Le avem pe stocul producătorului cu care am discutat, le vom achiziționa în momentul în care Ministerul va spune că le vrea și pe cele 50, ele sunt pe stoc, durează o săptămână să le aducem în România. Și le punem la dispoziția statului gratuit.

ELLE: Cine operează un astfel de aparat?
Florin Hozoc: În momentul de față știe să-l opereze orice medic din ATI care are specializarea asta sau hematologie sau transfuziologie. Nu este o procedură necunoscută pentru cei mai mulți dintre medici. Evident, există medici mai harnici și mai pricepuți, și medici mai puțin pricepuți.

ELLE: Tot ei administrează ulterior tratamentul?
Florin Hozoc: Tot ei. În momentul de față fac și proceduri cu plasmă mult mai complicate decât asta. În multe dintre secțiile de terapie intensivă din spitalele mari se face chiar și transfer de plasmă, asta înseamnă că ai în timp real într-o parte a aparatului donatorul, și în partea cealaltă receptorul, și plasma de la unul trece la celălalt.

ELLE: Dacă este o procedură comună, spitalele nu sunt deja echipate cu astfel de aparate?
Florin Hozoc: Din păcate, spitalele nu sunt echipate, și pentru că, de ani de zile, deși și Organizația Mondială a Sănătății, și Comisia Europeană au tot transmis tuturor țărilor, inclusiv României, că trebuie să se doteze cu echipamente de plasmafereză și să-și asigure plasma necesară pentru fabricarea de medicamente derivate din plasmă, România nu a făcut nici un pas până în momentul ăsta. Este, și în momentul de față, singura țară din UE care nu colectează plasmă pentru producția de medicamente. România colectează doar sânge, și din sânge recuperează plasma printr-o centrifugare în niște centrifuge foarte vechi, și doar puține spitale, care au avut medici ambițioși și vocali și care au reușit să achiziționeze echipamente, au echipamente. Există și 2-3 centre de transfuzie județene, unde, tot la fel, omul sfințește locul, care și-au luat echipamente de plasmafereză, dar pentru colectare de trombocite din sânge, nu neapărat de plasmă. Ele pot fi folosite și la colectarea de plasmă, kit-urile sunt undeva până la de 10 ori mai scumpe decât un kit pentru plasmă.

ELLE: Știți deja la ce spitale vor funcționa aparatele pe care le-ați donat?
Florin Hozoc: Da, Ministerul Sănătății ne-a anunțat deja care sunt – este vorba de Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Județean din Timișoara.

ELLE: În final, aș vrea să știu de ce ați făcut această donație.
Florin Hozoc: Pentru că compania noastră este activă, de peste 10 ani, în domeniul distribuției de medicamente derivate din plasmă, și tot de 10 ani strig în fiecare săptămână că România trebuie să facă ce au făcut și celelalte țări din Uniunea Europeană, care nu mai au probleme cu medicamentele din plasmă, cu imunoglobulina, de exemplu, și anume să permitem deschiderea de centre de colectare de plasmă atât organizațiilor nonguvernamentale, cât și companiilor specializate, astfel încât România să poată colecta plasmă și să poată să-și asigure în felul acesta medicamentele derivate din plasmă, noi fiind singurii dintre distribuitorii români care, pe de o parte, nu am sistat livrările de imunoglobulină în timpul celebrei crize din 2017, și pe de altă parte suntem singurul distribuitor român care a adresat de doi ani o ofertă statului român de a construi în România prima fabrică de medicamente derivate din plasmă.

Citește și:
EXCLUSIV ELLE: Medicul român Adrian Bot, dezvăluiri despre un posibil tratament pentru Covid-19 aflat deja în teste

Foto: Hepta

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Mai multe din health & diet