Adevarul despre ciocolata

Casanova o folosea ca sa se parfumeze. Cardinalul Richelieu s-a insanatosit mancind-o, iar CIA a fost implicata intr-o poveste de spionaj pentru o reteta. ELLE iti dezvaluie adevarul despre ciocolata.

De Sfantul Valentin am avut prima intalnire. Eram in Ardeal si, acolo, Ziua Indragostitilor se serba cu mult timp inainte ca noi sa auzim de St. Valentine si ca aceasta zi sa devina o „sarbatoare nationala. Imi amintesc si acum primul sarut, emotia si acel „nu stiu ce pe care nu l-am mai trait niciodata. Am primit atunci o cutie plina ochi cu inimioare de ciocolata. Mi-au dat lacrimile. Era pentru prima oara. Nu stiu din ce motiv, parintii mei mi-au cumparat mereu doar masinute si grapfruit. Merita sa ma indragostesc… Seara, inca plangeam in hohote. Nu de emotie, ci de necaz. Ma parasise iubitul. Sau eu pe el. Sau unul pe celalalt. Nu-mi mai aduc bine aminte. Stiu doar ca am mancat toate inimioarele din cutie, toata ciocolata din casa si am zacut trei zile.

A venit anul urmator, a doua „Valentines Day. Un iubit nou si o noua cutie de ciocolata. Am deschis-o cu emotie. (Nu mai vreau inimioare!) Slava Domnului, erau trandafiri si Cupidoni. Si un biletel plin de dragoste. L-am citit coplesita de emotie: „Iubita mea Dana… Dana? Care Dana? Cine e Dana? Si povestea cu ciocolata se repeta… Apoi cutiile au inceput sa nu mai corespunda cu numarul iubitilor. Devenise un obicei. Fiecare necaz il inecam in ciocolata.

Consumam ciocolata neagra, amaruie, cu lapte, cu stafide, solida, lichida sau de menaj, cu aceeasi voluptate cu care sufeream. Stiu sigur ca o faceam cu mare talent, pentru ca am castigat multe kilograme in plus si cateva prie­tene. O prietenie ce cantarea mult, din punctul meu de vedere. Doar ca atunci cand am scazut in greutate am stricat intregul echilibru al lucrurilor si m-am trezit din nou singura. Un proverb japonez spune ca atunci cand pierzi kilogramele iti pierzi si inima. Nu e de mirare ca atat de putini reusesc. Dar toate astea sunt povesti de demult.

Azi traiesc cealalta fata a monedei. Valentines Day e ziua mea favorita. Ma simt de parca as dansa pe acoperisul lumii. Iubesc aceasta zi facuta anume sa te indragostesti sau re-indragostesti, sa scrii bilete sentimentale, sa visezi la seara romantica ce te asteapta, sa trimiti faxuri si e-mailuri (de la birou, evident), sa cumperi flori, sa mananci ciocolata (chiar si inimioare, trandafirasi sau Cupidoni) impreuna cu cel pe care-l iubesti. Iubitule, daca citesti asta, nu te speria. Stii bine ca asta te asteapta.

Ciocolicii traiesc printre noi

„Ciocolici este un cuvant compus prin comparatie: daca cei dependenti de alcool se numesc alcoolici, cei dependenti de ciocolata se numesc… vezi ca stii! Incepand cu anii optzeci, dependenta a cunoscut cele mai variate forme: de la gimnastica obsesiva, la jocuri, shopping sau sex. Acum avem libertatea de a fi dependenti de orice (sau oricine), de la sport, opereta, sau Star Trek, pana la Internet, barbati nepotriviti, sau sex neprotejat. Atunci de ce nu am fi dependenti de ciocolata?

Mai ales ca, dupa toate datele, ciocolata creeaza cea mai fericita dependenta. Doar sa pronunti cuvantul „ciocolata si simti ca te cuprinde un frison senzual, seducator, irezistibil. Tanjesti dupa un careu de ciocolata, care sa se topeasca usor de cerul gurii, sa-ti amorteasca toate tensiunile, sa-ti vindece tristetile si melancoliile in mod miraculos. Trebuie sa-ti implinesti micul viciu. „Take your time, cum spune americanul. Noi te intelegem, te asteptam si nu plecam nicaieri.

Selectie naturala

Mindy Kurzer, profesor de nutritie la Universitatea din Minnesota, a studiat ani de zile felul in care mancarea influenteaza oamenii. Din pacate, chiar si cand vine vorba de mancare, femeile sunt de pe Venus si barbatii de pe Marte. Barbatului ii lipsesc multe pentru a fi femeie, dupa cum explica un coleg (barbat!!!), foarte drag mie. Acest domn Kurzer – un om cu multa invatatura, dupa cum se poate deduce – a reusit sa demonstreze ca intre femei si barbati exista diferente clare mai ales cand vine vorba de mancare. Barbatii mananca din considerente biologice: „Mi-e foame, e timpul sa mananc. Ce e in frigider?.

Femeile, in schimb, reusesc sa stabileasca o relatie cu mancarea. Au capa­citatea sa aleaga, de aceea ajung sa pofteasca un anume fel, in mod special dulciuri. Si mai ales ciocolata. Au existat cateva voci savante care au explicat pofta de ciocolata prin nevoia de magneziu a orga­nismului, teorie de care, sincer, ma indo­iesc. Daca magneziul ar fi justificarea, femeile ar trebui sa tanjeasca dupa boluri uriase de legume si frunze verzi bogate in magneziu, sa le vezi rupand pe furis cate un colt de branza Cedar sau rontaind heringi si salam. Prefer opinia, ceva mai savuroasa, a bunului savant Kurzer: „Femeile care poftesc ciocolata se apropie de ea din considerente pur senzoriale. Le place gustul, mirosul, senzatia de catifelare pe care o bucatica de ciocolata o lasa in gura. Mai putin rafinati, desi iubesc ciocolata, barbatii nu ajung sa tanjeasca dupa ea. Cap de lista in topul preferintele lor ramane… pizza. Doamne, cat suntem de diferiti!

Betia cu ciocolata

Ciocolata contine mai mult de 300 de substante active! Cercetatorii au incercat sa izoleze substantele specifice si combinatiile care ar putea sa explice cateva dintre efectele placute ale consumului de ciocolata. Cofeina e cea mai cunoscuta. Prezenta in cantitati mici in ciocolata, nu e mai ofensiva decat o ceasca de cafea. Combinata insa cu theobromina, un alt stimulent descoperit, primeste un mic imbold care determina acea senzatie de usoara exaltare pe care o traim noi, devoratorii de ciocolata. Exista insa alte teorii, referitoare la efectul extatic al ciocolatei, de natura sa ne deruteze.

Cercetatorii de la Institutul de Neurostiinte din San Diego, California, demonstreaza ca ciocolata contine substante active, ce au asupra creierului un efect asemanator marijuanei (a nu se confunda cu vedeta hip-hop-ului autohton) si ca acestea ar fi responsabile pentru reactia de dependenta, ca in cazul drogurilor. Evident, ciocolata nu contine decat o ruda mai putin influenta a marijuanei. Se numeste anandamida, singurul compus de acest fel izolat in ciocolata, care printr-o coincidenta stranie e o substanta produsa in mod natural, firesc si perfect normal, de creier. Cercetarile continua, iar echipa de la Universitatea din San Diego a promis ca va veni cu noutati pentru anul acesta. Intre timp, am decis sa fac eu insami cateva experimente. Asadar, urmeaza o scurta pauza de studiu, doar cat sa-mi pregatesc o cana de ciocolata calda.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Mai multe din health & diet