21 de mituri despre cancerul de san

Hai sa privim lucrurile asa cum sunt in realitate. O femeie din opt se poate imbolnavi de cancer mamar candva, pe parcursul vietii. E o boala pe care nu o poti anticipa, nu o poti preveni, dar care se poate vindeca.  

21 de mituri despre cancerul de san

1. Exista masuri de preventie impotriva cancerului de san

„Nu, pana la ora actuala nu se cunosc masuri de prevenire a cancerului de san, dar exista masuri pentru detectarea lui in faza incipienta, atunci cand tratamentul are sanse maxime de reusita. Ele constau in evitarea anumitor factori de risc (stres, expunere excesiva la soare, alimentatie aberanta), in tehnicile de autopalpare a sinilor si controalele periodice la medicul de familie', spune Dr. Radu Florin, medic primar chirurg oncolog.

2. Numai femeile se imbolnavesc de cancer de san

„Eroare. Cancerul mamar apare si la barbati, dar procentul este mult mai mic', explica Dr. Radu Florin. American Cancer Society estimeaza ca in fiecare an se imbolnavesc de cancer mamar aproximativ 1.300 de barbati si 400 mor ca urmare a acestei boli.

3. Cancerul mamar e o boala genetica

E adevarat ca istoricul medical al familiei si mutatiile anumitor gene (BRCA1, BRCA2) sunt doi factori asociati cu riscul incidentei cancerului de san. Dar numai un procent mic (5-10%) din cazurile de imbolnavire au o motivatie genetica. Pe langa acestia mai exista multi alti factori de risc (varsta, dieta, constitutia, varsta aparitiei ciclului menstrual, numarul de cicluri menstruale pe toata durata vietii, faptul ca o femeie nu a nascut sau a nascut dupa 30 de ani), iar 80% dintre femeile diagnosticate cu cancer mamar nu au un factor de risc determinat. „Nu s-a demonstrat ca aceasta forma de cancer ar fi o boala genetica, dar fiicele femeilor bolnave de cancer mamar prezinta un risc mai mare de a dezvolta aceasta forma de cancer', crede Dr. Florin. Nu este o sentinta, ci doar un avertisment de care trebuie sa tii cont.

4. Numai femeile care au avut in familie cazuri de cancer sunt expuse riscului imbolnavirii

Nu. Orice femeie poate fi expusa riscului aparitiei cancerului mamar. Aproximativ 80% dintre fe­meile diagnosticate nu au rude cu o istorie in aceasta privinta. Dar e adevarat ca riscul incidentei cancerului de san e mai mare daca in familie exista rude apropiate (sora, mama, matusa sau bunica) ce sufera sau au suferit de aceasta boala. Daca acestea sunt rude de gradul intai, cota de risc se dubleaza.

5. Cancerul de san se transmite numai pe linie materna

Riscul de imbolnavire este influentat de istoricul medical atat pe linie materna, cat si paterna. Cum jumatate din codul genetic e mostenit de la tata, acele modificari genetice care cresc riscul incidentei cancerului mamar pot fi transmise si pe linie paterna. Pentru a afla daca exista sau nu o mostenire genetica alarmanta, trebuie sa studiezi istoricul medical al ambelor ramuri ale familiei, iar pe linie paterna trebuie sa urmaresti latura feminina. Ba­r­ba­tii, chiar daca sunt purtatori gene­tici, dezvolta boala doar in cazuri foarte rare.

6. Mamografia previne cancerul mamar

Nu. Mamografia nu previne cancerul mamar. Examenul mamografic, atunci cand este indicat si recomandat, poate duce la depistarea precoce a cancerului mamar. In programul de screening, fe­meilor peste 40 de ani li se recomanda o mamografie anuala. Pana la 20 de ani se recomada autoexaminarea lunara a sanilor, ecografia de san (cel putin o data la trei ani) si numai daca exista indicatie se solicita o mamografie.

7. Mamografia este periculoasa, deoarece te expune unor radiatii daunatoare

Avantajele unui screening mamografic sunt incomparabil mai importante decat riscurile asociate. Se stie ca, daca e de­pis­tat in faza incipienta, cancerul de san este vindecabil. Ei bine, cu ajutorul ma­mografiei se obtine o imagine detaliata a sanului, care permite detectarea unei tumori, chiar foarte mici (de dimensiunile unei gamalii de ac), care ar putea fi simtita la palpare abia peste aproximativ doi ani. Fiecare zi in plus e importanta atunci cand trebuie sa lupti cu aceasta boala. Iti ofera alte optiuni de tratament si alte sanse de reusita. Doza de radiatii la care esti expusa in timpul unei mamografii (care dureaza in general 20-30 de minute pentru ambii sani) este minima. Pe scurt, „atunci cand are indicatie clara si este utila, mamografia nu este periculoasa, dar nu trebuie abuzat de aceasta metoda de diagnostic', spun specialistii Fundatiei „Renasterea'.

8. Mamografia este o metoda de diagnosticare sigura, in procent de 100%

Dintre metodele uzuale de diagnostic, mamografia este cea mai sigura si fidela, din pacate, nu in procent de 100%. Se estimeaza ca prin mamografie se detec­teaza 85-90% dintre cazurile de cancer mamar. Exista, insa, anormalitati la nivelul sanului care, pur si simplu, nu pot fi detectate, deoarece au aceeasi densitate cu tesutul mamar inconjurator. Dar, chiar daca rezultatul mamogramei este negativ, atunci cand examenul fizic a confirmat existenta unui nodul mamar, investigatiile trebuie continuate pana la obti­ne­rea unui diagnostic.

9. Aceasta boala debuteaza intotdeauna cu un nodul

Cancerul mamar nu debuteaza mereu cu un nodul (in locul termenului de nodul ar trebui folosit cel de tumora)', spune Dr. Radu Florin. Majoritatea femeilor au noduli mamari, fara a fi cancerigeni. Daca nodulul este mobil, moale, cu marginile netede, e foarte probabil sa fie benign. In general, leziunile maligne sunt tari si imobile. „Dar cancerul mamar poate debuta cu leziuni mamelonare, scurgeri mamelonare de un anumit fel, modificari tegumentare mamare, ade­nopatii axilare etc.' Nici unul dintre aceste semne nu indica in mod obligatoriu diagnosticul de cancer, dar un examen clinic este imperativ.

10. Daca nodulul e dureros, inseamna ca nu e cancerigen

In general, da. Numai 10% dintre leziunile maligne sunt asociate cu durerea. Leziunile benigne sunt, de regula, dureroase. Durerea de san ocupa locul trei in topul celor mai frecvente probleme necancerigene legate de san si poate fi cauzata de o multime de conditii. Daca durerea se manifesta bilateral (in ambii sani), probabilitatea de a fi asociata cu cancerul este mult mai mica decat atunci cand e prezenta unilateral.

11. Pilulele contraceptive cresc riscul de imbolnavire

Medicii americani sustin ca nu ar fi asa. Rezultatele unui studiu, publicat in New England Journal of Medicine, arata ca folosirea pilulelor contraceptive nu influenteaza riscul incidentei cancerului de san pe toata durata vietii. Ba chiar mai mult, Dr. Robert Spirtas, seful departamentului de contraceptie si reproducere la National Institute of Child Health and Human Development, unul din autorii studiului, considera ca nici macar administrarea prelungita a contraceptivelor (peste 10 ani) sau concentratia de estrogen din pilulele folosite nu influenteaza in vreun fel declansarea bolii. Contraceptivele mo­derne contin cantitati mult prea mici de estrogen si progesteron (hormoni asociati cu un factor ridicat de risc) pentru a reprezenta un pericol. „Riscul incidentei cancerului de san pentru femeile care folo­sesc sau au folosit contraceptive, mai ales dupa 1975 (cand cantitatea de estrogen din contraceptive a fost redusa con­siderabil, cu peste 50%), nu este mai mare decat cel obisnuit', declara el. Oncologii se arata, insa, ceva mai pre­cauti. Iata ce spune Dr. Radu Florin, medic primar chirurg oncolog, doctor in stiinte medicale, un om cu o exeprienta impresionanta in domeniu: „daca sunt luate fara prescriptie si indicatie medicala si, in unele cazuri, fara dozari hormonale anterioare, pas­ti­lele anticonceptionale pot favoriza aparitia cancerului mamar'. Opinia noastra? Inainte de a folosi orice contraceptiv, cere sfatul medicului tau. Paza buna…

12. Alaptatul declanseaza cancerul de san

Alaptatul, ca atare, nu declanseaza cancerul mamar. Dimpotriva, exista cateva studii preliminare care sustin ca alaptatul reduce riscul incidentei cancerului de san, dar rezultatele lor nu au fost confirmate inca. Cert este ca femeile care alapteaza nu sunt supuse unui risc crescut, comparativ cu cele care renunta la acest privilegiu. In acelasi timp, insa, e foarte adevarat ca „modificarile hormonale din timpul sarcinii si alaptarii, pe leziuni mamare preexistente, pot duce la aparitia cancerului mamar', avertizeaza Dr. Radu Florin. Iata de ce un control medical prenatal este foarte indicat.

13. Femeile cu sanii mici nu se imbolnavesc de cancer mamar

Nici vorba! Marimea sanilor nu are nici o legatura cu riscul aparitiei cancerului mamar. Singurul dezavantaj cunoscut este acela ca radiologii au ceva mai mult de furca in interpretarea mamografiei unei femei cu sanii cu tesut dens.

14. Numai femeile in varsta se imbolnavesc de cancer de san

„Chiar daca varsta este unul dintre principalii factori de risc, tineretea nu constituie o garantie impotriva imbolnavirii. Din pacate, in ultima perioada asistam chiar la o scadere a varstei pacientelor cu cancer mamar', spune Dr. Radu Florin. Conform estimarilor date publicitatii de National Cancer Institute, pana la 39 de ani, una din 231 de femei se va imbolnavi de cancer de san (un procent de risc mai mic de 0,5%). Pentru segmentul 40-59 de ani, predictia este si mai sumbra: una din 25 femei (risc 4%), iar de la 60 la 79 de ani cota de risc este estimata la 7%, adica 1 din 15 femei vor fi chinuite de aceasta boala. Presupunand ca ai trai pana la 90 de ani, riscul de a te imbolnavi de cancer mamar este de 1 la 8, adica 12,5%!

15. Cancerul mamar se declanseaza in urma unei lovituri la san

Vestea buna: in urma unei singure lovituri (chiar intense) nu apare cancer mamar. Apar insa vinatai si, uneori, prin cicatrizare, pot aparea noduli (necancerigeni), care, de regula, dispar intr-o luna. La mamografie, aceste necroze de tesut gras pot aparea ca noduli cancerigeni. Vestea rea: dupa traumatisme mici, dar repetate, poate aparea cancerul mamar.

16. Stresul sau o personalitate de tip A favorizeaza aparitia bolii

Dr. Radu Florin confirma ca „stresul si personalitatea de tip A (ultracompetitiva, muncitoare si ambitioasa), dublate de lipsa unei supape de descarcare emotionala, sint teme des intilnite in istoricul pacientilor de cancer'. Dar, pina la ora actuala, nici un studiu stiintific pe aceasta tema nu a identificat existenta vreunei legaturi intre stres si cancer, iar un articol publicat de academicienii din Finlanda in International Journal of Cancer neaga cu tarie existenta unei asa zise „personalitati cu risc de cancer'. „Nu exista nici o legatura intre comportamentul nevrotic sau ostil si cancerul de sin, cu atit mai putin intre ambitie, spirit de competitie, agresivitate (trasaturi caracteristice personalitatii de tip A) si aceasta boala', spune Prof. Dr. Kirsi Lillberg, cer­cetator la University of Helsinki, autorul articolului. In completare, Dr. Pernille Envold Hansen, de la Danish Cancer Society, Copenhaga, intr-un articol publicat in revista online Cancer, spune ca „nu s-a gasit nici macar o asociere indirecta prin care anumite trasaturi de personalitate sa afecteze comportamentul sanatos al individului si astfel sa creasca riscul de imbolnavire. S-ar putea, totusi ca interactiunea celor doua elemente, personalitate de tip A si un nivel mare de stres (in ambele studii citate ele au fost analizate separat), sa reprezinte un factor de risc real.'

17. Femeile care au urmat sau urmeaza o terapie de substitutie hormonala sint expuse unui risc crescut de imbolnavire

Exista multe controverse pe aceasta tema. Chiar daca studiile facute pina acum nu sint de mare amploare, incepe sa se contureze o opinie generala: te­rapia de substitutie hormonala nu creste semnificativ riscul incidentei cancerului de sin, cel putin in cazul femeilor care iau estrogen de mai putin de cinci ani sau mai putin de 0,625 mg pe zi. Dar, „daca aceasta terapie este efectuata fara consultul, controlul si monito­rizarea medicilor endocrinolog si oncolog, poate duce la aparitia cancerului mamar', avertizeaza Dr. Radu Florin. Totul se reduce pina la urma la individ. Trebuie sa alegi intre beneficiile clare de prevenire a bolilor cardiovasculare si a osteoporozei si riscul cancerului de sin. Daca o femeie este mai expusa primei categorii de boli si are un risc re­lativ scazut de cancer mamar, terapia de substitutie hormonala e o alternativa po­zitiva.

18. Femeile cu implanturi mamare fac cancer de san

Femeile cu implanturi mamare prezinta acelasi risc de aparitie a unui cancer mamar ca si restul populatiei.

19. Prin mastectomie elimini cancerul o data pentru totdeauna

Din pacate, simpla mastectomie (chiar radicala) nu elimina definitiv cancerul mamar. Exista cazuri in care boala recidiveaza chiar linga cicatricea operatiei. Este nevoie de o terapie complexa, care poate necesita si asocierea chimiote­rapiei, radioterapiei, terapiei hormonale.

20. Femeile care au avut cancer de san nu mai pot ramane insarcinate

Studiile arata ca schimbarile metabolice si hormonale din timpul sarcinii nu constituie in general un risc de recidiva. Se pare ca nici numarul de sarcini si nici perioada de timp dintre tratament si sarcina nu afecteaza semnificativ prognoza de risc pe termen lung. „Exista, insa, cazuri in care cancerul mamar este hormono-dependent, circumstanta in care sarcina este complet contraindicata', explica Dr. Radu Florin. Supravietui­toa­rele acestei boli, care doresc sa ramina insarcinate, trebuie sa discute aceasta alternativa cu medicul curant.

21. Gandirea pozitiva vindeca boala

Gindirea pozitiva nu poate sa vindece cancerul, dar este un puternic stimulent al sistemului imunitar si este caracteristica persoa­ne­lor care cauta solutii in loc sa se lase co­plesite de depresie. Gindirea po­zitiva influenteaza eficacitatea trata­mentului clasic si severitatea efec­telor se­cun­dare. Important e ca optimismul sa fie unul autentic, nu disimulat, altminteri sentimentele de izolare, frica, minie pot submina eforturile de a merge inainte.

Arhiva revistei ELLE

Foto : Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din health & diet