Loteria frumusetii

Pendulind intre dorinta de a fi frumoasa si frica de bisturiu, Lavinia Gogu nu este convinsa ca e dispusa sa plateasca pretul perfectiunii, daca acesta este o loterie care iti poate rescrie soarta.

Loteria frumusetii

Cind stresul ne copleseste si corvoada vietii de zi cu zi devine de nesuportat, ne imaginam intr-un paradis tropical, lenevind pe o plaja scaldata de raze aurii, cu nisip fin si valuri turcoaz, avind in suflet o stare de serenitate. Dar nu prea ne vedem suferind de mahmureala, chinuite de insolatie, frustrate ca sintem prea albe si prea grase pentru costumul de baie care arata superb pe Gisele. Dupa cum ni se intimpla multora… Cam asa este si chirurgia plastica. Avem asteptari total nerealiste legate de modul in care vor arata buzele cu colagen, sinii modificati sau burtica minus colaceii adunati dupa sarcina.

Si cu toate ca inot intr-o mare de femei care si-au rescris soarta intr-una mai fericita dupa ce s-au abandonat in miinile chirurgului plastician, exista si acea categorie, mult mai tacuta si mai resemnata, care considera ca si-au distrus viata din momentul in care au crezut ca operatiile estetice sint rezolvarea tuturor problemelor. Un asemenea caz m-a facut sa renunt in ultimul moment la rinoplastie, cu toate ca interventia ar fi fost mai mult decit justificata in conditiile in care tra­iesc de multi ani cu o deviatie de sept care ma de­ranjeaza putin cind respir si imi tulbura simetria fetei. M-am trezit dupa o noapte de cosmaruri si imi beam cafeaua cu lapte incercind cu in­versunare sa imi adun optimismul din toate un­gherele unde se ascunsese. Era o zi mare, ziua internarii pentru operatie. M-am gindit ca o doza de TV imi va sti­mu­la detasarea. Aiurea! Cum am deschis televizorul am nimerit un reportaj cu o doamna blonda, machiata din belsug, dar cu un nas lipsa. Am fost oripilata. Dar nu neaparat din cauza aspectului inestetic (de cind cu Internetul, bizareriile nu mai impresioneaza pe nimeni), ci pentru ca, in timp ce povestea despre cele sapte rinoplastii ratate care au lasat-o fara nas, mie imi crestea certitudinea ca asta voi fi eu in citiva ani daca voi ajunge la operatia care ma astepta peste 24 de ore. Ma si vedeam povestindu-mi drama intr-un show TV amator de picanterii, incercind sa-mi camuflez macar partial nenorocirea mutilarii cu un ruj ca un semafor si bijuterii somptuoase. Am spus stop joc si, chiar daca nu sint superstitioasa, am interpretat emisiunea aceea ca pe un semn divin.

De atunci au trecut sapte ani. Si nu imi regret decizia pentru ca, dupa cum mi-a spus un prieten la un moment dat, in tot acest timp nu mi-a refuzat nimeni nimic niciodata din cauza nasului meu strimb. Cu toate astea, din cind in cind cochetez cu ideea de a-mi remodela nasul si tot amin „la primavara”, „la toamna”, „la anu’”… Admir persoanele care fac acest pas asumindu-si toate riscurile. Insa, din cind in cind, tot mai am contact cu un caz care imi intoarce planurile pe dos. De exemplu, zilele trecute am primit un telefon in redactie de la Mirabela, o fata care imi spunea disperata ca de cind si-a facut o operatie de reductie mamara traieste o drama cumplita. „Am dureri insuportabile care m-au distrus psihic si m-au facut sa-mi pierd locul de munca. Am devenit dependenta de pastilele care imi amortesc chinurile. Doctorii nu stiu ce am si imi recomanda o noua operatie, insa nu imi mai permit sa platesc o noua interventie chirurgicala. Vreau ca femeile sa afle ca nu totul este invelit in poleiala in lumea chirurgiei estetice. Daca as putea sa intorc timpul inapoi, nu as mai face acest pas nici pentru tot aurul din lume.”

In timp ce imi povestea, a inceput sa plinga si, pe masura ce i se prelingea amaraciunea prin receptorul telefonului, am inceput sa-mi doresc sa ii spun povestea si am simtit ca este de datoria mea sa avertizez toate femeile de pericolul iminent al operatiilor estetice. Citeva zile mai tirziu, cind am sunat-o, m-au intimpinat niste sunete care pareau a fi gemete de durere. In citeva secunde m-am lamurit cu stupoare ca ascultam mesajul de intimpinare al unei casute vocale… fierbinti. Era atit de obraznic, incit ar fi facut chiar si un star porno sa roseasca (macar de invidie). Si nu stiu daca era inregistrat in gluma sau era noua orientare profesionala a Mirabelei, dar sint convinsa ca de acum incolo voi privi linia erotica cu alti ochi…

Cert este ca ea a dat inapoi, fie din timiditate, fie pentru ca a constatat ca marturia ei nu ar ajuta-o cu nimic si ar fi o pierdere de timp. Insa cazul ei m-a motivat sa caut povestile altor femei nemultumite de operatiile lor. M-am lovit de o bariera de jena si autoinvinovatire, ca si cum toate ar respecta un pact al tacerii. Pentru ca stiau in ce se baga inainte sa ajunga pe masa de operatie si acum isi asuma cu resemnare rezultatul.

Orice in­ter­ventie chirurgicala are atit beneficii, cit si riscuri. Este extrem de important ca pacienta, atunci cind intra in operatie, sa stie cu exactitate care sint acestea si sa aiba o imagine realista asupra rezultatului operatiei. Riscurile comune oricarei interventii sint hemoragia, infectia, ne­croza, desprinderea operatiei, asimetria si cicatricea vi­cioasa, dar din fericire aceste neplaceri se intimpla destul de rar. Desi pacientele vin de obicei informate la con­sultatii, prefer sa le detaliez toate aspectele operatiei. Rareori acestea renunta in ultimul moment”, spune Calin Dobos, medic specialist in chirurgie plastica.

„Atunci cind am decis sa ma operez, m-am incapatinat sa nu iau in considerare riscurile, pentru ca m-a deranjat intotdeauna forma nasului meu. Cind medicul imi expunea pe larg nenorocirile la care ma expun, eu nu ma gindeam decit la cit de fericita voi fi cind voi avea un nas superb. Iar cind am primit la semnat toate hirtiile care insirau posibilele ghinioane, mi-am scris numele fara sa le citesc. Ce rost ar mai fi avut sa ma sperii din moment ce mi-as fi facut-o oricum?”, marturiseste Mihaela, o fata multumita de beneficiile chirurgiei plastice si pe care, sincer, nu mi-o pot imagina cu alt nas nici cind imi arata poze de dinainte de operatie.

Multe femei cred ca vor pacali toate riscurile chirurgiei operindu-se in strainatate, pentru ca nu au incredere in doctorii autohtoni. Este si cazul Alinei, care s-a programat pentru o rinoplastie in tara tuturor posibilitatilor: „M-am operat la o clinica renumita din Miami pentru ca m-am gindit ca ei sint cei mai buni in domeniu, avind atitia ani de experienta. Si am platit o suma astronomica, daca ar fi sa o compar cu preturile din tara. Cu toate astea, nu sint satisfacuta de nasul meu pentru ca mi s-a aratat cu totul alt rezultat pe simularile computerizate. Ma suna periodic sa ma intrebe daca s-a produs vreo schimbare, isi exprima regretul fata de nemultumirea mea si imi promit ca totul va fi bine. Dar eu cred ca sint sperante false. Mai mult, cind eram internata in clinica le-am cerut parerea despre implanturile mele cu silicon, care mi se pareau ca au sfircurile descentrate, si mi-au spus ca am niste sini foarte reusiti. Cred ca ne subestimam mult medicii.”

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din beauty