Cum de îmbătrânim diferit acum, față de secolul trecut

Dacă ne uităm la bunicii noștri și chiar mai aproape, la părinți, observăm că timpul trece altfel peste noi și ceea ce putem să spunem este că, dincolo de genetică, sunt și alți factori care pot grăbi sau încetini procesul îmbătrânirii și care pot fi manipulați în favoarea noastră. Și nu, nu ne referim doar la riduri, ci la întreg ansamblul care coordonează cursorul tinereții fizice și psihice.

Cum de îmbătrânim diferit acum, față de secolul trecut

Dacă analizăm procesul de îmbătrânire, teoria spune că sunt trei aspecte de luat în calcul, și anume genetica (partea pe care o moștenim de la părinți), cauzele de mediu (poluarea, expunerea la UV etc.) și factorii hormonali, mai importanți, în special în cazul femeilor, prin simplul fapt că îmbătrânirea fizică este legată și de prezența estrogenului, hormon responsabil cu producția de colagen, pielea pierzând 30% din acesta în primii cinci ani de menopauză, lucru care duce, implicit, la acele semne pe care nu vrem să le vedem prematur, de la piele lăsată și riduri la un contur nedefinit al feței, gușă și alte minuni care ne lucrează mental. Toate aceste trei cauze ne îmbătrânesc!

Dar, cum spuneam și în introducere, nu ridurile ne sperie și nici firele albe, ci calitatea vieții, care cu cât e mai instabilă, cu atât e mai încăpățânată să ne deturneze de la firul roșu al tinereții, și cu cât e mai bună, cu atât ne dă putere, vitalitate, ne crește încrederea în sine și, sincer, ne face să radiem prin toți porii și să avem o mină tânără. Căci despre asta este vorba: nu despre numărul de pliuri din jurul ochilor, ci despre cum ne strălucesc ochii!

Însă, contrar evoluției umane (suntem mai longevivi ca oricând în istorie), este greu sau, în multe cazuri, pare imposibil să cultivi și să menții acest spirit tânăr, verde. Și aici intervine un al patrulea factor, de care se vorbește mai puțin și care poate fi mai dificil de cuantificat, motiv pentru care îmi place să îi spun factorul X – timpul. Cea mai prețioasă noțiune a prezentului grăbit, pe care îl trăim, timpul (sau lipsa acestuia, corect spus) ne fură această tinerețe și pare că nu trăim suficient, că ziua este prea scurtă, că iubim prea repede, că mâncăm fără să savurăm și că atenția este atât de deficitară și săracă, încât ne lasă cu acel sentiment de neîmplinire, de neajuns.

Iar această lipsă a timpului este strâns legată de calitatea vieții, de care pomeneam mai sus, iar îmbătrânirea a devenit mai degrabă un exercițiu asiduu de a ne menține tineri. Cifrele și studiile confirmă faptul că trăim mai mult și mai bine ca oricând, că 50 reprezintă, mai nou, vârsta de 40 de ani și vedem seniori la 60 de ani mai activi și mai eficienți ca tineri de 30 de ani. Totuși, deși trăim mai mult, avem o problemă de adaptabilitate la un tempo giusto, care să ne mențină plăcerea de a trăi și împlinirea de a înainta în vârstă, suntem mereu nemulțumiți. Dacă în urmă cu un secol îmbătrânirea era similară cu boala și cu infecțiile, acestea fiind responsabile de mai mult de jumătate din numărul deceselor, acum ne luptăm cu alți monștri, ca bolile de inimă, cancerul sau boli specifice longevității, ca Alzheimer-ul. Un factor important în aceste noi repere îl constituie controlul și educația – cu cât cineva are acces la informație, cu atât se simte mai sigur pe sine, mai sigur pe ce poate face și mai responsabil de propria sănătate.

Autorul unuia dintre cele mai ample studii moderne asupra modului în care îmbătrânim, Denis Gerstorf (psiholog la Humboldt University, din Berlin), spune că oamenii nu mai pun totul pe seama norocului și a lucrului dat, cum se întâmpla cu decenii în urmă, ci cred în deținerea controlului prin educație. O societate educată este una inteligentă, aptă să trăiască mai bine, să facă alegeri personale, să mănânce mai sănătos și să îmbătrânească grațios, ținând seama de factorii de risc cu care se confruntă societatea modernă. Și am ajuns de unde am plecat, vestea bună fiind că toate acele cauze ale îmbătrânirii pot fi evitate, prin conștientizare și prevenție: genetica poate fi corectată, datorită evoluției medicinii, starea hormonală poate fi și ea echilibrată, chiar și după menopauză, iar efectele factorilor de mediu pot fi fentate. Problema este că impactul mediului asupra noastră este foarte neglijat, deși este strâns legat de procesul de îmbătrânire și de modul în care acesta se întâmplă. Speranța de viață și calitatea vieții sunt mult mai scăzute în locurile unde poluarea este mare și unde stresul este crescut, de vină fiind așa-numitul stres oxidativ.

Cifrele generate anul acesta de Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că peste șase milioane de decese sunt asociate cu aerul poluat (adică 11,6% din decese, la nivel global, ceea ce reprezintă un număr dublu față de 2012) și că 92% din populație trăiește în orașe care nu respectă stardardele recomandate de calitate a aerului. Cu aceste cifre, este și mai clar că nu putem schimba lumea în care trăim, însă ne putem schimba și adapta ritualurile de lifestyle (de la somn sau mișcare fizică la cosmeticele pe care le folosim) și, foarte important, alimentația.

De exemplu, cosmetica modernă a depășit faza în care ne servea produse cu factor de protecție, care să ne ferească de efectele razelor UV. Acum această industrie studiază diferitele forme de poluare din colțurile lumii (calitatea aerului, expunerea la diferite chimicale, în funcție de stratul de ozon etc.), pentru a contracara transformarea biologică a celulelor și chiar modificarea ADN-ului pielii, lucru care duce la îmbătrânire. Deși pielea are capacitatea de a se reface, nu poate lupta cu mulți factori ai poluării și cu radicalii liberi fără intervenția noastră, ajutor venit atât din exterior (printr-un ritual de îngrijire relevant, care să conțină produse cosmetice cu rol antioxidant și cât mai multe ingrediente naturale), cât și din interior, printr-o nutriție echilibrată, variată și bogată în resurse care nu doar ne potolesc foamea, ci ne hrănesc. Acești radicali liberi sunt molecule instabile de oxigen, cu un singur electron, care fură electroni de la alte molecule din corp, determinând apariția semnelor de îmbătrânire, și îi putem contracara printr-o dietă generoasă în antioxidanți, fructe și legume.

Dintre factorii de mediu, expunerea la razele UV este cea mai dăunătoare, cauzând nu doar efectele știute, de suprafață (riduri, deshidratare și pete), dar și alte semne ale îmbătrânirii, prin accelerarea distrugerii colagenului și producerea de elastină proastă, ceea ce deformează calitatea pielii, din interior. Alți factori de mediu cu care intrăm în contact vin din surse mai puțin controlabile decât expunerea UV – poluarea aerului, pesticide sau chimicale din apă –, sau din surse care pot fi manipulate și diminuate – produsele folosite pentru curățarea casei sau fumatul –, aceste toxine și agenți poluanți determinând organismul să producă radicali liberi. Și mai avem de-a face și cu stresul social, tot un factor de mediu, strâns legat de calitatea somnului, de nevoia de a mânca în exces, la ore nepotrivite, sau de stările de anxietate.

Cum spunea dr. Murad, „pielea reflectă fidel ceea ce se întâmplă în corp și aceleași lucruri care dăunează pielii pot afecta sănătatea. Bunicii noștri nu aveau de-a face cu aceste lucruri sau aveau, dar nu cu toate deodată, ci parțial (să spunem, cu expunerea la soare, pe câmp), dar chiar și așa, stratul de ozon era altul.

Deci îmbătrânim foarte diferit, iar factorii de mediu sunt printre cele mai dăunătoare cauze care ne fură tinerețea și, deși azi durata de viață este mult mai mare ca acum un secol, trebuie să luăm măsuri pentru a preveni efectele stresului oxidativ, care nu doar ne ofilesc prematur, dar pot ucide, cum se întâmplă cu cancerul – a doua cauză de deces, la nivel global. Măsurile există, trebuie doar să le punem în practică: să creăm un spațiu eco-friendly acasă, prin reducerea expunerii la pesticidele din produsele de curățare a domiciliului și înlocuirea lor cu variante naturale, prin adoptarea unor cosmetice organice și expunerea limitată la recipiente din plastic, la aerul condiționat, prin renunțarea la fumat (doar acest lucru va elimina 400 de toxine din viața ta, zilnic), prin adoptarea unor metode care echilibrează ritmul accelerat al vieții (yoga, meditația, cititul, Qigong sau alte activități slow living, care ne creează plăcere și ne antrenează liniștea), mișcare și, nu în ultimul rând, prin mese bune, bogate în antioxidanți. Cel mai mare lux este să ai grijă de tine și nu este nimic rău în a-ți cultiva tinerețea și spiritul. Și la 20 de ani, și la 70.

Citește și:
Despre încredere în sine în era machiajului excesiv

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Psychologies
Mai multe din beauty