(P) Premiul pentru cel mai activ susținător al designului

De cinci ani ELLE DECORATION a dezvoltat o platformă relevantă de promovare a designerilor români. Puteți vedea nominalizații și câștigătorii din acest an pe elle.ro/decoration. La gala din acest an au fost acordate șapte trofee creație a lui Cătălin Năstăsoiu, precum și un premiu special oferit de Grundig. S-au înscris peste 100 de proiecte, care au primit peste 25.000 de voturi, un nivel record pentru competiție. |ncet, dar sigur, se dezvoltă o piață de design în România și vă invităm să faceți parte din istorie, să vedeți, să susțineți designul românesc și să ajutăm această comunitate tânără și talentată să crească. Pentru că vom crește și noi odată cu ea. Alături de intenția ELLE DECORATION de a stimula creativitatea s-au aflat ClassIN, showroomul de unde designerii pot lua produse de design original, ca să mobilize superbele apartamente din WIN Herastrău. Evenimentul a fost realizat și cu sprijinul Grundig, YTONG, gloTM, și în parteneriat cu Antonescu & Partners. Ne-au fost alături și le mulțumim celor de la Crama Liliac – The Wine of Transilvania, Kronenbour 1664 Blanc și Music Gear.

(P) Premiul pentru cel mai activ susținător al designului

Echipa Romanian Design Week

(Maria Neneciu, Raluca Mirel, Laura Apostol, Cristina Cautiș, Alexandru Frătița, Paul Horjea, Dragos Ioța, Cristina Mocanu, Cristina Vrabie, Roxana Zaharia, Irina Florea, Mihaela Tutunaru, Olga Berceanu, Teodora Dinu, Mădălina Mezdrea, Ana Păun, Alina Șincu, Luiza Popescu, Oana Dobre, Andrei Borțun, Alina Gavrilă-Borțun, Dragoș Boțcău, Iulian Fecioru, Dan Popov, Andra Moldoveanu, Teodora Călin, Marian Apostolescu, Florentina Loloiu.)

De șapte ani de zile avem o săptămână în care designul românesc e celebrat sub toate formele sale. Cu fiecare an festivalul crește ca Făt Frumos din poveste și atrage un public tot mai mare. Anul acesta RDW a înregistrat 30 000 de vizitatori doar în cadrul expoziției centrale, amenajată în clădirea BCR din Piața Universității și alte câteva mii  au luat parte la evenimentele organizate în cele trei comunități creative care s-au activat în festival – Industria Bumbacului, Creative Tribe și Încotroceni. 

Pentru început, vă invit la un bilanț. De unde a pornit nevoia de a organiza RDW? Cum a început totul și unde ziceți voi că s-a ajuns după 7 ani? 

Romanian Design Week s-a născut din convingerea că industriile creative din România au nevoie de un festival și de un cadru de dezvoltare, de un context în care pot colabora și în care pot deveni mai vizibile. Ideea de a face un design week care să promoveze nu doar designul de obiect, care era acum șapte ani la începuturile sale în România, ci și arhitectura, designul grafic, designul vestimentar, dar mai ales entitățile, organizațiile și oamenii care dezvoltă proiecte creative în România, atât prin expoziția centrală, cât și prin evenimentele conexe care au desenat harta creativă a Bucureștiului, a venit în urma mai multor proiecte pe care The Institute le derula în sfera industriilor creative, inclusiv revista The Institute, care își propunea să promoveze efervescența creativă din România. În șapte ani lucrurile s-au schimbat foarte mult, în sensul în care domeniile pe care RDW le acoperă s-au maturizat, publicul consumator de design și de evenimente creativ-culturale s-a dublat, iar Bucureștiul a reușit să ajungă pe harta design week-urilor europene. 

Prima ediție RDW avea loc la Palatul Știrbei, iar designul de produs era expus într-o treime dintr-o cameră. Peste șapte ani, avem designeri care reprezintă România la nivel internațional, o generație tânără ușor mai optimistă și un început de industrie susținut și aplaudat de mulți oameni.

Care credeți că sunt particularitățile Romanian Design Week, în comparație cu edițiile înrudite' din Europa?

Înainte de a se lansa acest proiect, s-a făcut un research amănunțit despre alte design week-uri din alte orașe din Europa și s-a concluzionat că nu există o formulă care să funcționeze peste tot și este esențial ca acest tip de festival să fie creionat în funcție de specificul local, respectiv de particularitățile creativității de aici. Ce este special la RDW este că are o abordare multidisciplinară și promovează mai multe declinări și manifestări ale creativității (fashion/obiect/grafică/arhitectură/digital etc), dar mai ales că pune accentul pe comunitățile creative locale și pe potențialul pe care acestea îl au în dezvoltarea orașului, atât din punct de vedere economic, cât și social. Un alt aspect interesant este că reușește la fiecare ediție să redeschidă și să repună pe harta culturală a orașului clădiri emblematice.

Cum a evoluat designul românesc în toți acești ani, de când organizați RDW? 

A devenit mult mai curajos și mult mai matur și cu siguranță are din ce în ce mai mulți fani.  

Cu ce v-au surprins anul acesta proiectele înscrise în cadrul festivalului, dincolo de numărul lor în creștere? 

Au fost proiecte foarte variate, cu abordări pragmatice, dar și multe proiecte experimentale, cu umor, proiecte care țin cont de context și proiecte care reușesc să genereze contexte. RDW devine un motiv de optimism în fiecare an, o săptămână în care aceste proiecte, dar mai ales oamenii din spatele lor sunt în lumina reflectoarelor.

Puteți distinge niște numitori comuni, niște teme care transcend domeniile implicate în RDW? 

Creativitatea este numitorul comun, atât al tuturor domeniilor și industriilor implicate în RDW, cât și pentru orice viziune strategică de dezvoltare la nivel local sau național. Creativitatea și inovația sunt instrumente esențiale în dezvoltarea urbană și comunitară. Ele nu se rezumă la a desena obiecte sau medii mai frumoase, ci presupun creionarea de procese. 

Care dintre sectoare considerați că s-a dezvoltat mai mult?

Designul de produs a avut cea mai mare dezvoltare deoarece pleca dintr-un punct zero, slab dezvoltat, în comparație cu arhitectura, de exemplu, care are o anumită istorie și reputație, sau cu zona de fashion design. De asemenea, zona de design grafic se bucură de o dezvoltare spectaculoasă și de o piață în continuă creștere, competitivă la nivel european. 

Care e strategia prin care alegeți an de an locațiile pentru expoziția centrală. Ce căutați? Cum știți că ați găsit locul?

Căutăm un spațiu suficient de generos (în mp), care să poată acomoda peste 200 de proiecte pe care le prezentăm anual, o clădire liberă, cu istorie, cu o arhitectură interesantă, ideal central și cu potențial pentru dezvoltarea orașului sau care are talentul de a chestiona situația spațiilor culturale sau de utilitate publică din București. 

O echipă de curatori selectează proiectele care apar în expoziții. Cum alegeți voi (The Institute) echipa de curatori?

Avem un board creativ încă de la prima ediție, la care s-au mai adăugat ulterior și alți specialiști de renume, oameni care activează și care sunt foarte apreciați de profesioniștii din domeniul respectiv. Pe lângă aceștia, în fiecare an reușim să implicăm și jurnaliști și specialiști străini care oferă feedback valoros proiectelor din expoziție.

Puneți de câțiva ani accentul pe comunitățile creative. Le semnalați cumva prezența pe harta Bucureștiului. Cum le identificați? Care e resortul care formează aceste comunități și care credeți că poate fi aportul lor în dezvoltarea societății?

Le urmărim activ pe tot parcursul anului prin toate proiectele pe care le dezvoltăm la The Institute și prin noul proiect al Cartierului Creativ. Acesta din urmă se dorește a fi o demonstrație pe termen lung a importanței și rolului pe care comunitățile creative le au în dezvoltarea unui oraș.

A consemnat Maria Neneciu, Project Manager Romanian Design Week.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din elle decoration