Alice din nou in Tara Minunilor

martie 8th, 2010 de Adina Rosetti

“Alice in Wonderland” in regia magicianului Tim Burton este un film pe care il astept de aproape un an, de cind am vazut prima data trailer-ul. In ultimele zile inainte sa apara, aproape nu ma mai gindeam decit la Alice si toate personajele nebunesti ale lui Lewis Carroll, intrebindu-ma oare cum vor prinde viata in filmul unui regizor cunoscut pentru filmele sale pline de un umor destul de dark si o atmosfera stranie (a se vedea “Sweeney Todd” si “Corpse Bride”…).

Mia Wasikowska, Alice

Mia Wasikowska, Alice

M-am reintors in Tara Minunilor alaturi de o Alice mai mare (Mia Wasikowska), care fuge de conventiile sociale plicticoase si de un logodnic scortos – genul ala de scortosenie pe care o are un lord britanic cu care familia te obliga sa te mariti! N-am sa spun prea multe despre costume, machiaj, coafuri, decoruri si efecte speciale. Totul este perfect din acest punct de vedere si functioneaza exact asa cum trebuie: ca o bagheta magica la atingerea careia o intreaga lume de vis prinde viata. Iar tehnologia 3D este oglinda fermecata prin care poti pasi si tu, spectatorul, in aceasta lume.

Helena Bonham Carter, Regina de Inima Rosie

Helena Bonham Carter, Regina de Inima Rosie

Helena Bonham-Carter este absolut delicioasa in chip de Regina de Inima Rosie cu cap supradimensionat, afurisita, aroganta, tiranica, dar… induiosator de indragostita de cavalerul ei. Si Ann Hathaway joaca o Regina Alba teribil de simpatica tocmai prin pretiozitatea ei. E diafana ca o balerina si sufera de greturi atunci ii rasare in cale ceva urit mirositor, precum singele unui balaur mort, pe care nu se sfieste insa sa-l colecteze in chip de elixir magic intr-o sticluta. Cit despre Johnny Depp, ma asteptam ca rolul de Palarier Nebun sa i se potriveasca la fix: este al saptelea film semnat Tim Burton in care ex-piratul din Caraibe joaca, asa ca stie foarte bine cum sa jongleze cu excentricitatea indulcita pe alocuri de melancolie. Iar ca o cireasa (postmoderna) pusa pe tortul acestei fictiuni, Omida care fumeaza seamana izbitor cu… inteleptul Yoda!

Johnny Depp, Palarierul Nebun

Johnny Depp, Palarierul Nebun

Una peste alta, noul “Alice in Wonderland” este o minunatie care trebuie neaparat vazuta! Dar… dar.. (trebuia sa existe si un dar), pentru adevaratii fani ai povestii lui Lewis Carroll (a.k.a. Unchiu’ Charles), aceasta versiune cinematografica poate fi un pic dezamagitoare. Savoarea originala povestii era data tocmai de absurdul de factura aproape suprarealista, de incoerenta specifica visului, de toate nonsensurile pline de sens pe care Carroll le strecura la tot pasul. Ei bine, chestiile astea nu se regasesc in filmul lui Burton, care este un fantasy scris dupa reteta respectind toate regulile genului (avem un conflict foarte clar intre Bine si Rau, un erou salvator – in cazul nostru, o eroina -, o sabie care trebuie sa-si implineasca destinul, eroi secundari care ajuta si ei la triumful Binelui, o batalie finala, etc). Cu alte cuvinte, un fel de “Stapinul Inelelor” in varianta girlish-glam 3D. Si nu, nu spun asta cu vreun strop de ironie, fiind in acelasi timp o mare fana a LOTR…
Oricum ar fi, insa, noua Alice este de-a dreptul irezistibila si niciodata nu e prea tirziu pentru o noua calatorie in Tara Minunilor! Inchideti ochii si intrati! It’s getting curioser and curioser!

P.S. Ca de obicei, asteptam comentariile voastre daca ati vazut filmul!

Bob Dylan in Romania!

martie 1st, 2010 de Adina Rosetti

Nu e confirmat 100 %, dar pagina oficială a artistului anunţă că pe 2 iunie va concerta la Bucuresti!

LATER EDIT: Organizat de Emagic, show-ul este inclus in turneul „Never Ending Tour” si va avea loc pe 2 iunie, pe stadionul Iolanda Balas din Bucuresti, sub un nou concept de festival, „Emagic Classics”.

În aşteptarea veştii oficiale, vă recomand să vedeti filmul I’m not there al lui Tod Haynes, un poem construit pe mai multe planuri, inspirat din “multiplele vieţi ale domnului Bob Dylan” : copilul crescut cu blues-ul în sînge, poetul revoltat, îndrăgostitul, vedeta cu alură androgină (interpretată absolut electrizant de Cate Blanchett) sfidînd mecanismul ipocrit al showbiz-ului,  refugiatul ajuns la maturitate în mijlocul naturii.
Planurile se contrazic şi se seduc permanent, capturînd  într-un mozaic de muzică, emoţii, simboluri desprinse din vise, imagini ameţitoare şi secvenţe suprarealiste, o parte din esenţa unei personalităţi cameleonice. Un film care se trăieşte cu inima pulsînd de emoţie şi care te face să te repezi la cel mai apropiat youtube pentru încă o porţie de Bob Dylan…

Mai jos, una dintre cele mai frumoase secvenţe:

Prada by Steven Meisel

februarie 25th, 2010 de Cristina Craciun

Celebrul fotograf Steven Meisel semnează cea mai recentă campanie publicitară Prada. Pe lîngă clasicele fotografii pe care le vei vedea cu siguranță în revistele de profil din toată lumea, acesta a filmat și un teaser pentru colecția Prada din acest sezon. Enjoy!

Film Fashion Festival

februarie 25th, 2010 de Adina Rosetti

 

Recunosc: sint filme la care ma uit numai si numai din pricina hainelor (pe primul loc in aceasta categorie este Sex and the City…). Dar sint si filme care au generat moda, care au adus rochia la rangul la fashion icon. Ginditi-va la rochia lui Marylin Monroe din Seven Year Itch, zburind in vint deasupra gurii de aerisire de la metrou, o secventa devenita celebra si emblematica, sau la aparitiile pline de gratie ale lui Audrey Hepburn (ah, acele tinute Givenchy din Breakfast at Tiffany’s!). Pe de alta parte, designerii de azi se intorc, in cautare de inspiratie, la… filme! Exista, asadar, si a existat dintotdeauna, o subtila si complicata relatie intre film si moda.

monroe

Dar poate ca am facut o introducere prea lunga ca sa va anunt esentialul:

Intre 1 si 8 martie va puteti rasfata nu doar cu martisoare si (sa speram!) venirea mult-asteptatei primaveri, ci si cu o saptamina de film si moda la Bucuresti. Uniunea Cineastilor din Romania, Asociatia criticilor de film si Asociatia scenografilor au pus la cale Film Fashion Festival. Aveti de ales intre:

  • cele sapte filme de la Cinemateca, Sala Eforie, care vorbesc despre moda (Sabrina, To catch a thief, Seven Years Itch, Funny Face, The Designing Woman, Breakfast at Tiffany’s, Blow-up)
  • o seara speciala la cinema Studio (4 martie, ora 20.00), incluzind un performing de costum cu realizat de studentii la UNA si UNATC.  Invitati speciali sint  designerii Sergiu Chihaia si Adrian Oianu, iar seara se incheie cu proiectia peliculei Coco Avant Chanel.
  • o prezentare de moda cu parfum retro la Eurocinema (6 martie, ora 16.00)

 Se anunta o saptamina plina atit pentru cinefile, cit si pentru fashioniste!

Cea mai fericita fata din lume, 11 nominalizari la Gala Premiilor Gopo

februarie 22nd, 2010 de Alina Baisan
Statuete Gopo_Credit foto Adi Marineci

Statuetele au fost realizate de sculptorul Adrian Ilfoveanu

Un inceput de saptamina plin de evenimente pe gustul cinefililor! Nici n-am apucat sa ne bucuram pe indelete de reusita echipei de la Eu cind vreau sa fluier, fluier la Berlinala, ca organizatorii Galei Premiilor Gopo au si anuntat nominalizarile la ce-a de-a patra editie.

Printre favoriti se numara filmul de debut al lui Radu Jude, Cea mai fericita fata din lume – nominalizat la 11 categorii, urmat indeaproape de Politist Adjectiv, pelicula regizata de Corneliu Porumboiu, care a obtinut 10 nominalizari. In topul Gopo vin tare din urma Concertul lui Radu Mihaileanu (8 nominalizari), Katalin Varga (7 nominalizari), Amintiri din Epoca de Aur (6 nominalizari) şi Cele ce plutesc de Mircea Daneliuc (6 nominalizari). Cu egalitate de sanse (4 nominalizari) pleaca la lupta si peliculele Pescuit sportiv, Cealaltă Irina si Călătoria lui Gruber.

Daca nu ati apucat inca sa le vedeti pe toate, fiti atente ce si unde mai ruleaza prin oras. Mai aveti timp pina pe 29 martie 2010 cind la Sala Unirii de la Palatul Parlamentului vor fi anuntati cistigatorii. Pentru lista completa de nominalizari, intrati pe www.premiilegopo.ro. Si daca totusi ati vazut vreunul din filmele nominalizate, asteptam parerea voastra.

Foto: Adi Marineci

Favorita sezonului: coada împletită

februarie 21st, 2010 de Catalina Pavel

Potrivită atît pentru sezonul de primăvară-vară, cît şi pentru cel de toamnă-iarnă (vei vedea ceva mai tîrziu), coada împletită te aduce mai aproape de imaginea de lolită pe care au exploatat-o la maximum creatorii de modă. Realizată fie într-o parte a capului, fie la spate, coada îţi oferă un aer ingenuu, romantic, dezinvolt şi foarte feminin. Vei regăsi acest trend în majoritatea prezentărilor de primăvară-vară printre care şi în show-urile Alexander Wang, DSquared2 şi Margaret Howell. Nu trebuie să ai părul pînă în pămînt pentru ca părul împletit să arate bine. Coafura este potrivită şi pentru femeile cu părul mediu. O singură condiţie se impune: nu o stiliza foarte mult, şi înainte să-ţi împleteşti părul, aplică o doză de spumă pe toată lungimea firelor de păr, abia apoi construieşte-ţi coada împletită. Lasă cîteva fire să-ţi încadreze faţa, pentru mai multă naturaleţe.

Foto: Imaxtree

Alexander Wang

Alexander Wang

DSquared2 bty S10 014

DSquared2

Howell bty S10 011

Margaret Howell

Debut premiat cu Ursul de Argint!

februarie 21st, 2010 de Adina Rosetti

ada george    ”George Pistereanu si Ada Condeescu sint doi foarte tineri actori ce  si-au facut debutul pe marile ecrane la Festivalul de Film de la Berlin”  - veti citi in introducerea Portretului de Agenda din editia Elle de  martie. 

 Pentru ca aseara tocmai s-au decernat premiile Berlinalei, iar  revista  este de ceva vreme in tipar, ma bucur ca trebuie sa fac aici o  completare necesara: filmul in care joaca cei doi, “Eu cind vreau sa fluier,  fluier”, in regia debutantului Florin Serban, a cistigat trofeul  Ursul de  Argint, precum si premiul Alfred Bauer pentru inovatie  artistica. Ceea  ce nu-i deloc putin lucru…

 Cind am facut interviul si sedinta foto cu George si Ada, tocmai se    pregateau sa plece la Berlin impreuna cu echipa. Nu aveau emotii,  nici asteptari deosebite… George mi-a spus chiar, cu o maturitate nebanuita pentru virsta lui (are 19 ani, iar Ada 21…), ca se duce acolo “cu un fel de echilibru”. Au fost amindoi spontani, plini de prospetime, dar cu o mare seriozitate atunci cind venea vorba despre munca lor de actori.

Sper sa va convinga interviul si sa mergeti sa vedeti filmul, care va avea premiera in cinematografele din Romania pe 26 de martie!

Foto: Iulian Nan

Talcioc

februarie 19th, 2010 de Alina Baisan

Nu stiu ce faceti voi miine, dar eu voi fi la Talciocul Urban de la Verde Café (Str. Domnita Ruxandra 15), unde o prietena mi-a rezervat paturica. Am o groaza de lucrusoare prin casa de care nu m-am atins de ani de zile si pe care acum am posibilitatea sa le vind sau sa le dau la schimb! Taxa de participare este 10 RON, bani ce vor fi donati la Copacul de Hirtie, iar pretul unui produs nu poate depasi 30 RON. Ne vedem acolo dupa masa. Sper sa fie soare! Va astept la povesti!

Adrian Sitaru premiat la Berlin

februarie 18th, 2010 de Adina Rosetti

Tinarul regizor Adrian Sitaru tocmai s-a mai imbogatit cu un premiu, de data aceasta la Festivalul de Film de la Berlin. Scurtmetrajul sau, “Colivia”, a primit ieri premiul DAAD oferit de Serviciul German de Schimburi Academice.
Pe Adrian Sitaru l-am  cunoscut anul trecut, in septembrie, cind l-am intervievat pentru rubrica “Portret de Agenda” si de atunci filmul sau de debut (“Pescuit sportiv”) a luat nenumarate premii. N-am apucat sa stam foarte mult de vorba, pentru ca era pe fuga: venea de la Paris, unde avusese o bursa pentru dezvoltarea unui scenariu, si se pregatea sa plece la Festivalul de Film de la Venetia, via Deva (orasul sau natal).

Am aflat despre el ca, desi e regizor de meserie, este si producator “de voie, de nevoie” si chiar actor (in studentie, cind pentru a face film este nevoie “doar de tine si de-o camera de filmat”).Este tipul de regizor care-si urmeaza proiectele cu incapatinare, pina la capat, pe cont propriu, fara sa se sperie de lipsa fondurilor sau de lipsa de deschidere a CNC-ului. “Pescuit Sportiv” a fost filmat cu un buget mic (bani strinsi de Sitaru pe cind lucra la Prima TV si Acasa TV) si cu actori care au jucat din prietenie (Adrian Titieni, Maria Dinulescu, Ioana Flora).

adrian sitaru

Un amanunt din culise din timpul sedintei foto pentru Elle: Sebastian Enache a vrut sa facem o poza in care Sitaru sa fie nemiscat intr-o mare de oameni pe strada aflati in miscare. Problema a fost ca spre seara, in Centrul Vechi, nu prea mai trece nimeni… Asa ca eu si colega mea, Cristina Craciun (care s-a ocupat de styling), a trebuit sa facem zeci de ture in jurul lui Sitaru ca sa cream impresia “de miscare”.
Pina la urma, in Elle a aparut o alta fotografie, facuta in ultima clipa intr-un gang impodobit cu un graffiti care astazi nu mai exista…

In cautarea lui Eric, un film suav cu microbisti

februarie 18th, 2010 de Alina Baisan

Cei care au fost la Festivalul de Film Anonimul de la Sfintu Gheorghe, acum vreo doi ani, si-l amintesc probabil pe Ken Loach cu al sau Tickets. Independenta Film il readuce pe regizor in atentia publicului roman, cu ultima sa productie, In cautarea lui Eric (Looking for Eric), nominalizata in 2009 la Palme d’Or.

Daca in film ‘totul a inceput cu o pasa frumoasa de-a lui Eric Cantona”, in realitate, productia a plecat de la propunerea iubitului fotbalist de la Mancester United de a face un film despre relatia sa cu un fan. Si cum nimeni nu cunoaste mentalitatea si comportamentul microbistilor englezi mai bine decit Ken Loach, cei doi au batut palma cit ai zice peste. Iar Eric Cantona ajunge sa il joace in film chiar pe Eric Cantona.

Insa personajul principal al peliculei este un alt Eric, postas de meserie si fost dansator de rock’n’roll, caruia, in ciuda eforturilor de a duce o viata normala, totul ii iese pe dos. Cei doi fii adoptivi intra in tot felul de belele, prietenii fac cu el terapie in grup, iar fosta sotie apare pe firmament mai frumoasa si mai eleganta ca oricind. Insa totul e posibil, mai ales cind imparti un joint sanatos cu idolul tau de-o viata, Eric Cantona, care apare linga tine in momentele cheie si imprastie cu proverbe in franceza si cu incurajari intelepte.

Filmul te cucereste imediat si ajungi sa accepti nu numai scenariul pe alocuri fantezist, dar mai ales accentul -de nesuportat pentru mine – al suporterilor britanici. A se vedea!