1. Exista masuri de preventie impotriva cancerului de san

„Nu, pina la ora actuala nu se cunosc masuri de prevenire a cancerului de sin, dar exista masuri pentru detectarea lui in faza incipienta, atunci cind tratamentul are sanse maxime de reusita. Ele constau in evitarea anumitor factori de risc (stres, expunere excesiva la soare, alimentatie aberanta), in tehnicile de autopalpare a sinilor si controalele periodice la medicul de familie”, spune Dr. Radu Florin, medic primar chirurg oncolog, doctor in stiinte medicale.

2. Numai femeile se imbolnavesc de cancer de san

„Eroare. Cancerul mamar apare si la barbati, dar procentul este mult mai mic”, explica Dr. Radu Florin. American Cancer Society estimeaza ca in fiecare an se imbolnavesc de cancer mamar aproximativ 1.300 de barbati si 400 mor ca urmare a acestei boli.

3. Cancerul mamar e o boala genetica

E adevarat ca istoricul medical al familiei si mutatiile anumitor gene (BRCA1, BRCA2) sint doi factori asociati cu riscul incidentei cancerului de sin. Dar numai un procent mic (5-10%) din cazurile de imbolnavire au o motivatie genetica. Pe linga acestia mai exista multi alti factori de risc (virsta, dieta, constitutia, virsta aparitiei ciclului menstrual, numarul de cicluri menstruale pe toata durata vietii, faptul ca o femeie nu a nascut sau a nascut dupa 30 de ani), iar 80% dintre femeile diagnosticate cu cancer mamar nu au un factor de risc determinat. „Nu s-a demonstrat ca aceasta forma de cancer ar fi o boala genetica, dar fiicele femeilor bolnave de cancer mamar prezinta un risc mai mare de a dezvolta aceasta forma de cancer”, crede Dr. Florin. Nu este o sentinta, ci doar un avertisment de care trebuie sa tii cont.

4. Numai femeile care au avut in familie cazuri de cancer sunt expuse riscului imbolnavirii

Nu. Orice femeie poate fi expusa riscului aparitiei cancerului mamar. Aproximativ 80% dintre fe­meile diagnosticate nu au rude cu o istorie in aceasta privinta. Dar e adevarat ca riscul incidentei cancerului de sin e mai mare daca in familie exista rude apropiate (sora, mama, matusa sau bunica) ce sufera sau au suferit de aceasta boala. Daca acestea sint rude de gradul intii, cota de risc se dubleaza.

5. Cancerul de san se transmite numai pe linie materna

Riscul de imbolnavire este influentat de istoricul medical atit pe linie materna, cit si paterna. Cum jumatate din codul genetic e mostenit de la tata, acele modificari genetice care cresc riscul incidentei cancerului mamar pot fi transmise si pe linie paterna. Pentru a afla daca exista sau nu o mostenire genetica alarmanta, trebuie sa studiezi istoricul medical al ambelor ramuri ale familiei, iar pe linie paterna trebuie sa urmaresti latura feminina. Ba­r­ba­tii, chiar daca sint purtatori gene­tici, dez- volta boala doar in cazuri foarte rare.

6. Mamografia previne cancerul mamar

Nu. Mamografia nu previne cancerul mamar. Examenul mamografic, atunci cind este indicat si recomandat, poate duce la depistarea precoce a cancerului mamar. In programul de screening, fe­meilor peste 40 de ani li se recomanda o mamografie anuala. Pina la 20 de ani se recomada autoexaminarea lunara a sinilor, ecografia de sin (cel putin o data la trei ani) si numai daca exista indicatie se solicita o mamografie.

7. Mamografia este periculoasa, deoarece te expune unor radiatii daunatoare

Avantajele unui screening mamografic sint incomparabil mai importante decit riscurile asociate. Se stie ca, daca e de­pis­tat in faza incipienta, cancerul de sin este vindecabil. Ei bine, cu ajutorul ma­mografiei se obtine o imagine detaliata a sinului, care permite detectarea unei tumori, chiar foarte mici (de dimensiunile unei gamalii de ac), care ar putea fi simtita la palpare abia peste aproximativ doi ani. Fiecare zi in plus e importanta atunci cind trebuie sa lupti cu aceasta boala. Iti ofera alte optiuni de tratament si alte sanse de reusita. Doza de radiatii la care esti expusa in timpul unei mamografii (care dureaza in general 20-30 de minute pentru ambii sini) este minima. Pe scurt, „atunci cind are indicatie clara si este utila, mamografia nu este periculoasa, dar nu trebuie abuzat de aceasta metoda de diagnostic”, spun specialistii Fundatiei „Renasterea”.

8. Mamografia este o metoda de diagnosticare sigura , in procent de 100%

Dintre metodele uzuale de diagnostic, mamografia este cea mai sigura si fidela, din pacate, nu in procent de 100%. Se estimeaza ca prin mamografie se detec­teaza 85-90% dintre cazurile de cancer mamar. Exista, insa, anormalitati la nivelul sinului care, pur si simplu, nu pot fi detectate, deoarece au aceeasi densitate cu tesutul mamar inconjurator. Dar, chiar daca rezultatul mamogramei este negativ, atunci cind examenul fizic a confirmat existenta unui nodul mamar, investigatiile trebuie continuate pina la obti­ne­rea unui diagnostic.

9. Aceasta boala debuteaza intotdeauna cu un nodul

„Cancerul mamar nu debuteaza mereu cu un nodul (in locul termenului de nodul ar trebui folosit cel de tumora)”, spune Dr. Radu Florin. Majoritatea femeilor au noduli mamari, fara a fi cancerigeni. Daca nodulul este mobil, moale, cu marginile netede, e foarte probabil sa fie benign. In general, leziunile maligne sint tari si imobile. „Dar cancerul mamar poate debuta cu leziuni mamelonare, scurgeri mamelonare de un anumit fel, modificari tegumentare mamare, ade­nopatii axilare etc.” Nici unul dintre aceste semne nu indica in mod obligatoriu diagnosticul de cancer, dar un examen clinic este imperativ.

10. Daca nodulul e dureros, inseamna ca nu e cancerigen

In general, da. Numai 10% dintre leziunile maligne sint asociate cu durerea. Leziunile benigne sint, de regula, du­re­roase. Durerea de sin ocupa locul trei in topul celor mai frecvente probleme necancerigene legate de sin si poate fi cauzata de o multime de conditii. Daca durerea se manifesta bilateral (in ambii sini), probabilitatea de a fi asociata cu cancerul este mult mai mica decit atunci cind e prezenta unilateral.

11. Pilulele contraceptive cresc riscul de imbolnavire

Medicii americani sustin ca nu ar fi asa. Rezultatele unui studiu, publicat in New England Journal of Medicine, in iunie 2002, arata ca folosirea pilulelor contraceptive nu influenteaza riscul incidentei cancerului de sin pe toata durata vietii. Ba chiar mai mult, Dr. Robert Spirtas, seful departamentului de contraceptie si reproducere la National Institute of Child Health and Human Development, unul din autorii studiului, considera ca nici macar administrarea prelungita a contraceptivelor (peste 10 ani) sau concentratia de estrogen din pilulele folosite nu influenteaza in vreun fel declansarea bolii. Contraceptivele mo­derne contin cantitati mult prea mici de estrogen si progesteron (hormoni asociati cu un factor ridicat de risc) pentru a reprezenta un pericol. „Riscul incidentei cancerului de sin pentru femeile care folo­sesc sau au folosit contraceptive, mai ales dupa 1975 (cind cantitatea de estrogen din contraceptive a fost redusa con­siderabil, cu peste 50%), nu este mai mare decit cel obisnuit”, declara el. Oncologii se arata, insa, ceva mai pre­cauti. Iata ce spune Dr. Radu Florin, medic primar chirurg oncolog, doctor in stiinte medicale, un om cu o exeprienta impresionanta in domeniu: „daca sint luate fara prescriptie si indicatie medicala si, in unele cazuri, fara dozari hormonale anterioare, pas­ti­lele anticonceptionale pot favoriza aparitia cancerului mamar”. Opinia noastra? Inainte de a folosi orice contraceptiv, cere sfatul medicului tau. Paza buna…